Parlamentul European votează o operațiune navală UE în Marea Neagră

Parlamentul European a adoptat miercuri, 22 octombrie, o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să analizeze posibilitatea desfășurării unei operațiuni navale în Marea Neagră, ca răspuns la atacurile repetate ale Rusiei asupra navelor comerciale civile. Documentul a trecut cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri.

Ce prevede rezoluția

Rezoluția — fără caracter juridic obligatoriu — identifică Rusia drept „factorul principal responsabil pentru deteriorarea securității regionale" și condamnă ferm atacurile care au dus la pierderi de vieți omenești în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Principalele cereri adresate statelor membre și instituțiilor europene:

• Evaluarea fezabilității unei operațiuni navale comune a UE în Marea Neagră
• Operaționalizarea rapidă a Hubului de Securitate Maritimă din Marea Neagră, cu centre la Constanța și Varna
• Utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european de apărare SAFE pentru a sprijini România și Bulgaria în detectarea și urmărirea dronelor ostile
• Sancțiuni suplimentare „țintite" împotriva Coridorului Nord, ruta comercială prin Rusia
• Consolidarea protecției cablurilor submarine de telecomunicații din regiune

Contextul atacurilor

Rezoluția survine după o serie de incidente grave. Potrivit Grupului Renew Europe, cel puțin trei nave comerciale au fost scufundate în ultimele săptămâni în apele României și Bulgariei. Eurodeputatul Dan Barna, vicepreședinte al grupului Renew, a declarat că „navele comerciale civile sunt atacate de drone fie în apropierea apelor teritoriale UE, fie chiar în apele teritoriale române". Documentul condamnă totodată „încălcările repetate ale spațiului aerian românesc".

Tensiunile în Marea Neagră escaladează de câteva săptămâni. NATO s-a reunit de urgență după ce șapte marinari au dispărut în regiune, iar alianța a suplimentat ulterior prezența aeriană și navală în zonă.

Susținere largă în PE, critici la adresa Bulgariei

Inițiativa a adunat susținerea a cinci grupuri politice majore: PPE, S&D, Renew Europe, ECR și Verzii/ALE. MEP-ul bulgar Nikola Minchev a avertizat că atacurile urmăresc „lovirea exporturilor Ucrainei" și crearea unui „sentiment de pericol imediat" pentru a slăbi sprijinul european pentru Kiev.

Rezoluția critică explicit întârzierea Bulgariei în aderarea la inițiativa anti-dronă a NATO și solicită autorităților de la Sofia să „asocieze cererile de solidaritate aliat cu acțiuni concrete".

Implicații pentru România

România se numără printre principalii beneficiari ai măsurilor propuse. Hubul de Securitate Maritimă cu sediul la Constanța, finanțarea SAFE pentru capacități de interceptare și cooperarea consolidată cu NATO ar putea spori semnificativ securitatea transportului naval românesc. Franța a anunțat deja livrarea de echipamente pentru securitatea României în Marea Neagră.

Decizia privind lansarea efectivă a unei operațiuni navale rămâne la latitudinea statelor membre și a Consiliului European. Rezoluțiile Parlamentului European nu sunt juridic obligatorii, dar trasează prioritățile politice ale UE și exercită presiune asupra executivului european.