Parlamentul Estoniei alege a doua femeie șefă de stat din istoria sa

Parlamentul Estoniei (Riigikogu) a ales-o miercuri, 2 septembrie, pe Ülle Madise în funcția de șefă de stat, cu 71 de voturi din 78 exprimate. Pragul necesar pentru alegere în primul tur era de 68 de voturi, într-un parlament de 101 membri. Șapte buletine au fost returnate necompletate, iar 23 de parlamentari nu au participat la scrutin. Madise devine a șaptea președintă a Estoniei și a doua femeie care ocupă această funcție, după Kersti Kaljulaid (2016–2021).

Cine este Ülle Madise

Născută pe 11 decembrie 1974 la Tartu, Madise a absolvit cu distincție Facultatea de Drept a Universității din Tartu și și-a susținut doctoratul în management administrativ la Universitatea de Tehnologie din Tallinn. A lucrat ca juristă la Ministerul Justiției, ulterior ca consilier al Comitetului Constituțional al Riigikogu și director de audit al Curții de Conturi. Între 2009 și 2015 a fost consilierul juridic al președintelui Toomas Hendrik Ilves, perioadă în care a predat drept constituțional la universități din Estonia și a contribuit la construcția bazei juridice a sistemului de vot electronic al țării.

Din martie 2015, Madise deține funcția de cancelar al justiției — instituție constituțională independentă care verifică conformitatea legilor și a deciziilor autorităților publice cu Constituția și exercită totodată rolul de ombudsman. A început al doilea mandat de șapte ani în această funcție în 2022. Pe 12 octombrie 2026, Madise va prelua funcția de șefă de stat de la Alar Karis, iar mandatul de cancelar va lua anticipat sfârșit — Karis a anunțat în iunie că nu candidează pentru un nou mandat prezidențial.

Candidatură fără oponent, sprijin din toate grupurile parlamentare

Madise a fost singura pe buletinul de vot — a doua oară consecutiv când scrutinul parlamentar estonian a inclus un singur candidat, după alegerea lui Alar Karis în 2021. A fost nominalizată de 75 de parlamentari, cu susținere din coaliția de guvernare, opoziție și deputați independenți. Cu o zi înainte de vot, Curtea Supremă a respins o contestație depusă de nouă parlamentari ai EKRE (Partidul Popular Conservator), care susțineau că Madise trebuia să demisioneze din funcția de cancelar al justiției înainte de a candida. Curtea a statuat că nicio prevedere legală nu o obliga să facă acest lucru.

Adresându-se parlamentului înainte de scrutin, Madise a pus tema încrederii în centrul mesajului său. „Nu ne putem permite să așteptăm ca cineva de sus să ne spună cum să trăim, ce să gândim sau ce să simțim", a declarat ea. A descris Estonia drept o țară aflată „pe linia frontului securității pentru Europa și Occidentul liber", subliniind că această linie a rezistat datorită generațiilor care au integrat țara în UE și NATO — nu ca membră pasivă, ci ca actor implicat în construirea unui viitor comun.

Securitate și politică externă: NATO, UE, Ucraina

Cea mai presantă întrebare legată de noua președinție privește politica externă și de securitate a unui stat la granița cu Rusia. Madise nu are o experiență diplomatică sau militară vastă, dar a declarat că va lucra îndeaproape cu Ministerul de Externe, Parlamentul și comandamentul militar al Estoniei. Potrivit ERR, radiodifuzorul public estonian, ea a descris atât NATO, cât și UE drept „indispensabile supraviețuirii Estoniei" și a afirmat că orice soluție de pace în Ucraina „trebuie să fie justă, să nu recompenseze agresiunea și să nu fie negociată fără participarea Ucrainei".

Președintele în exercițiu, Alar Karis, i-a transmis urări: „A sluji ca șef de stat este o mare onoare și o responsabilitate și mai mare. Îți doresc putere, înțelepciune și fermitate." La aflarea rezultatelor, Madise a declarat: „Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a fi demnă de această încredere. Sper că, dezbătând cu vigoare atunci când e necesar, dar susținându-ne unii pe alții, putem realiza împreună mult pentru Estonia."

Reacția României

Președintele Nicușor Dan a transmis miercuri un mesaj de felicitare, evidențiind că „România și Estonia sunt parteneri europeni apropiați și aliați în cadrul NATO", unite de „o responsabilitate comună pentru securitate". Potrivit Digi24, Dan a adăugat că „așteaptă cu interes să colaboreze îndeaproape" cu noua șefă de stat de la Tallinn.