OPEC+ majorează producția de petrol după doi ani de restricții severe

Șapte state membre ale OPEC+, printre care Arabia Saudită și Rusia, au convenit duminică majorarea cotelor de producție de petrol cu 188.000 de barili pe zi începând din septembrie, punând capăt celui mai lung ciclu de restricții al alianței — inițiat în primăvara anului 2023. Decizia vine pe fondul perturbărilor profunde produse în piețele energetice globale de șase luni de conflict militar SUA-Iran.

Cine și cu cât

Reuniunea virtuală a comitetului ministerial comun de monitorizare al OPEC+ a aprobat creșterea producției pentru șapte state membre: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman. Potrivit Ukrinform, majorarea de 188.000 de barili pe zi reprezintă o retragere parțială din reducerile voluntare convenite de aceste state în cadrul acordului din aprilie 2023.

Cota Rusiei va crește cu 62.000 de barili pe zi, conform datelor publicate de agenția de presă TASS.

De ce acum: războiul și Hormuzul

Comitetul de monitorizare și-a exprimat, în aceeași sesiune, îngrijorarea față de atacurile asupra infrastructurii energetice globale, notează TASS. Strâmtoarea Ormuz — tranzitată de circa 20% din petrolul mondial — rămâne perturbată după șase luni de conflict armat între SUA și Iran. Deși președintele Donald Trump a anunțat sâmbătă suspendarea temporară a unor noi atacuri, așteptând parametrii unui acord, negocierile nu au dus deocamdată la redeschiderea strâmtorii.

Potrivit Ziarul Financiar, decizia OPEC+ ar putea stimula oferta globală de petrol dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor stabiliza. Organizația menținuse restricțiile de producție de mai multe ori — inițial pentru a susține prețul petrolului în perioade de cerere slabă, ulterior pentru a gestiona volatilitatea generată de escaladarea conflictului.

Relevanța pentru România

România se numără printre statele europene direct expuse evoluțiilor din piețele petroliere internaționale. Ziarul Financiar notează că importurile românești de petrol brut tranzitează în mare parte conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), care transportă petrol din Kazahstan — unul dintre cele șapte state care majorează producția — spre Marea Neagră, de unde ajunge în rafinăriile europene. Conducta funcționează în parametri normali, spre deosebire de rutele prin Hormuz, afectate de conflict.

Orice corecție descendentă a prețului barilului va fi urmărită cu atenție de consumatori, pe fondul unor prețuri la pompă ridicate, generate de criza energetică europeană și de incertitudinile din ultimele luni.

Piețele — profit și prudență

Investitorii care au mizat pe creșterea prețului petrolului în timpul războiului SUA-Iran au înregistrat profituri considerabile, relatează CNBC, dar analiștii avertizează că menținerea pe termen lung a pozițiilor orientate spre creștere devine tot mai riscantă. Deznodământul diplomatic la Hormuz rămâne incert, iar o normalizare bruscă a strâmtorii ar putea comprima rapid prețurile.

OPEC+, alianță care reunește statele OPEC tradiționale din Orientul Mijlociu cu Rusia și alte economii dependente de hidrocarburi, și-a consolidat în ultimii ani rolul de principal arbitru al echilibrului global dintre cerere și ofertă de petrol.