Olanda activează planul de criză, proteste masive în Germania

Guvernul olandez a anunțat sâmbătă activarea primei faze a Planului Național de Criză Petrolieră (Landelijk Crisisplan Olie), pentru prima dată de la elaborarea documentului în 2022. În același timp, aproximativ 80.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au ieșit în stradă în patru orașe mari din Germania cerând accelerarea tranziției spre energia regenerabilă. Cele două evenimente marchează o nouă etapă în criza energetică declanșată de blocada din Strâmtoarea Ormuz.

Olanda: faza de alertă, fără penurie imediată

Conform agenției olandeze ANP, premierul Rob Jetten a dispus trecerea la nivelul 1 din cele 4 ale planului de criză, denumit „faza de alertă”. Măsura nu implică restricții pentru consumatori sau companii, dar activează Centrul Național de Criză și intensifică monitorizarea piețelor energetice.

Aproximativ 20% din exporturile globale de petrol tranzitează Strâmtoarea Ormuz, iar instabilitatea din zonă a determinat autoritățile olandeze să pregătească sectorul industrial pentru o eventuală agravare. Jetten a precizat că guvernul pregătește măsuri de compensare pentru cetățeni, inclusiv posibile facilități fiscale pentru proprietarii de autovehicule, însă a exclus o reducere a taxelor pe combustibil.

Germania: proteste în patru orașe

În Germania, o coaliție de organizații ecologiste — Greenpeace, WWF, Campact și Fridays for Future — a mobilizat protestatari sub sloganul „Apărați energia regenerabilă!”. Organizatorii au raportat circa 24.000 de participanți la Berlin, 30.000 la Köln, 15.000 la Hamburg și 12.000 la München. Poliția a estimat cifre semnificativ mai mici — aproximativ 9.000 de persoane doar în capitală.

Protestatarii au cerut extinderea rapidă a capacităților solare și eoliene, taxe mai mici pe electricitate, energie mai ieftină pentru pompele de căldură și protecție socială în tranziția energetică. Criticile au vizat-o în special pe ministrul Economiei, Katherina Reiche (CDU), acuzată că încetinește tranziția spre regenerabile.

„Războiul din Iran și prețurile explozive ale energiei arată foarte clar că trebuie să ne eliberăm rapid de combustibilii fosili”, a declarat Christoph Bautz, directorul Campact, conform AFP.

România: „nicio problemă de aprovizionare”

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că nu există probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. România a obținut aprobarea americană pentru reactivarea rafinăriei Petrotel și a încheiat contracte de import cu Kazahstanul, Azerbaidjanul și Guyana. Starea de criză declarată permite guvernului să condiționeze exporturile de petrol, iar negocierile cu partenerii americani pentru investiții energetice consolidează poziția țării.

Industria aviatică resimte însă presiunea. Prețul kerosenului aproape s-a triplat, potrivit Digi24, iar unele companii au majorat tarifele cu până la 20%. Un reprezentant DAN AIR a spus că combustibilul a ajuns să reprezinte 80-90% din costul operațional, în condițiile în care în mod normal ponderea este de 30-40%.

Context european

Activarea planului olandez și protestele din Germania reflectă o tendință mai amplă. Analiști citați de OilPrice.com argumentează că problema Europei nu este tranziția energetică în sine, ci faptul că aceasta a rămas neterminată: s-a investit în generarea de energie din surse regenerabile, dar s-au neglijat rețelele de transport, stocarea și flexibilitatea sistemului energetic.

Deocamdată, Olanda rămâne în faza de alertă, fără restricții concrete, iar România își menține aprovizionarea. Evoluția situației din Ormuz va determina dacă Europa trece la măsuri mai severe.