Noua Zeelandă vrea să interzică social media copiilor sub 16 ani

Guvernul Noii Zeelande a depus în parlament proiectul de lege Online Safety (Minimum Age and Child Safety Risk Assessment) Bill, care ar obliga platformele de socializare să blocheze accesul utilizatorilor sub 16 ani. Premierul Christopher Luxon a recunoscut că legislația nu va ajunge la prima lectură înainte de alegerile din noiembrie 2026, dar și-a exprimat speranța că va fi adoptată ulterior de un parlament cu majoritate mai largă.

Ce prevede proiectul de lege

Ministrul Educației Erica Stanford a precizat că legea „plasează obligații legale pe platforme, nu pe copii sau pe părinții lor". Platformele de socializare — Instagram, TikTok, Facebook, Snapchat, Threads, X (Twitter), YouTube, Reddit, Twitch și Kick — ar fi obligate să ia măsuri rezonabile de verificare a vârstei, incluzând informații existente din cont, servicii de identitate digitală, documente formale și estimarea vârstei prin tehnologie facială. O simplă declarație a datei de naștere nu ar mai fi considerată suficientă.

Companiile care nu se conformează riscă amenzi de până la 10% din veniturile globale, aplicate de un nou regulator creat în cadrul Departamentului de Afaceri Interne. Copiii și părinții nu vor fi sancționați în niciun caz.

Din lista de interdicții sunt exceptate platforme de mesagerie, jocuri, educație și rețele profesionale: Discord, WhatsApp, Roblox, Spotify, LinkedIn, ChatGPT, Gemini și Copilot.

Motivul propunerii

„Pur și simplu nu putem accepta prejudiciile aduse unei întregi generații de copii din Noua Zeelandă", a declarat Luxon. Conform datelor prezentate de premier, unul din trei copii cu vârste între 13 și 17 ani petrece cel puțin cinci ore pe zi pe rețelele sociale. Efectele documentate includ expunerea la conținut dăunător, tehnologie adictivă și presiuni care afectează sănătatea mintală, somnul, educația și viața de familie.

Coaliția de guvernare, divizată

Proiectul a generat fisuri imediate în coaliția de la putere. Partenerii ACT și New Zealand First au invocat clauza „agree to disagree", ceea ce înseamnă că Partidul Național va avea nevoie de sprijinul Laburiștilor pentru a trece proiectul de prima lectură.

Liderul ACT David Seymour a contestat fezabilitatea legii: „Ideea că guvernul Noii Zeelande va amenda o companie ca Meta cu 10% din veniturile globale înseamnă circa 33 de miliarde de dolari — nu cred că vor plăti, iar tocmai acest fapt arată că aceasta nu este o soluție serioasă", potrivit RNZ. Seymour a avertizat că legea va produce efecte contrare și va lăsa societatea într-o situație mai rea decât cea actuală.

Liderul NZ First Winston Peters a respins proiectul la o conferință de presă improvizată: „Nu e proiectul guvernului — e proiectul Partidului Național." Peters a invocat eșecul legislației similare australiene — referindu-se la dificultățile de implementare cu VPN-uri și identitate digitală — și a avertizat că o interdicție de acest tip duce la pierderea unor libertăți fundamentale: „Cheltuiesc pachete de bani pe asta când a eșuat deja în altă țară."

Laburiștii nu și-au anunțat sprijinul, cerând răspunsuri la 79 de întrebări — printre care modalitățile concrete de conformare, evaluarea impactului asupra confidențialității și mecanismele de aplicare a penalităților. Liderul Labour Chris Hipkins a declarat că vor continua „să se angajeze cu bună credință".

Context global: o tendință în accelerare

Australia a devenit în decembrie 2025 prima țară din lume care a adoptat o astfel de interdicție, prin amendamentul la Legea siguranței online — modelul după care s-a inspirat Noua Zeelandă, chiar dacă implementarea australiană s-a confruntat cu obstacole tehnice. Franța a inițiat o abordare similară, dar a abandonat-o după contestații juridice.

Tendința de a responsabiliza platformele pentru protecția minorilor se manifestă și în alte forme: TikTok a plătit recent 400 de milioane de dolari autorităților europene după ce a fost constatat că nu a protejat datele copiilor. Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA) impune și el platformelor obligații extinse de protecție a minorilor, fără a merge până la interdicție de vârstă.

Premierul Luxon rămâne optimist în privința perspectivei post-electorale: „Sper că multe partide se vor uita la proiect și vor spune: «aceasta este o propunere cu adevărat sensibilă»."