NATO confirmă Kh-101 rusesc în Polonia; Tusk era gata să-l doboare

O rachetă de croazieră rusă Kh-101 a intrat în spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit pe teritoriul țării în noaptea de 29 spre 30 iulie 2026, în cursul unui atac masiv rusesc asupra Ucrainei. NATO a confirmat incidentul, iar premierul Donald Tusk a declarat că avioanele de luptă poloneze erau pregătite să o intercepteze.

Cronologia incidentului

Obiectul a fost detectat de apărarea aeriană poloneză la 03:40, ora locală, la aproximativ 5 km de granița cu Ucraina. Armata poloneză a ridicat în alertă avioane de luptă F-16, un tanker NATO Airbus A330, un avion de avertizare timpurie Saab 340 și un elicopter Mi-24. La 03:46, racheta a dispărut de pe ecranele radar, prăbușindu-se într-un câmp nelocuit lângă localitatea Tarnawa-Kolonia, Voievodatul Lublin, estul Poloniei — la circa 80–100 km de granița cu Ucraina.

Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Craterul format la impact măsoară aproximativ 10 metri.

Confirmare NATO și declarații Tusk

Alianța Nord-Atlantică a confirmat că proiectilul era de producție rusă, precizând că a activat mai multe sisteme de apărare aeriană ca răspuns la incident. Potrivit unui purtător de cuvânt militar, NATO va continua „să ia toate măsurile necesare pentru a apăra teritoriul Alianței".

Premierul polonez Donald Tusk s-a deplasat personal la locul impactului și a confirmat că toate indiciile arată că era vorba de o rachetă Kh-101: „Nu tragem concluzii înainte de rezultatele investigației detaliate." El a adăugat că Polonia nu a fost ținta intenționată și că armata era pregătită să intervină: „Eram pregătiți să o doborâm, dacă și-ar fi continuat zborul."

Contextul atacului rusesc

Incidentul s-a produs în cursul unuia dintre cele mai mari valuri de atacuri rusești din luna iulie: 284 de drone și 70 de rachete (9 dintre ele balistice) au vizat mai multe regiuni ucrainene în aceeași noapte. Cel puțin 8 persoane au murit în Ucraina, potrivit France 24. Volodimir Zelenski a acuzat insuficiența sistemelor antiaeriene.

Ucraina ridică suspiciuni privind intenția deliberată

Ministrul de Externe ucrainean Andrii Sybiha a identificat proiectilul drept Kh-101 și a cerut urgentarea livrărilor de sisteme antiaeriene: „Consolidarea apărării aeriene a Ucrainei este urgentă și reprezintă o garanție pentru protecția întregii comunități euro-atlantice."

Șeful comunicațiilor Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, a atras atenția că Rusia echipează tot mai des dronele de atac cu canale de comandă în timp real, care permit schimbarea traiectoriei în zbor. „Dacă dispun de canale de control active, se pune întrebarea: direcționează rușii deliberat aceste drone spre țări NATO?", a spus Ihnat. Aceste suspiciuni vizează și incidentele recente din România: apărarea aeriană română a doborât mai multe drone rusești în 24–26 iulie.

Reacții diplomatice

Tusk a declarat că se află în contact cu conducerea NATO și cu mai mulți lideri europeni, „toți declarând solidaritate deplină și disponibilitate pentru orice asistență". El a pledat pentru consolidarea capacității antiaeriene a Poloniei, subliniind că „apărarea aeriană a funcționat", dar că sunt necesare investiții suplimentare în detectare și interceptare.

Sybiha a calificat încălcările repetate ale spațiului aerian NATO, inclusiv în cazul României, drept „o demonstrație clară a disprețului total al Kremlinului față de dreptul internațional, suveranitatea națională și securitatea europeană".