NATO avertizează Iranul: atac asupra Bulgariei = Articolul 5

Secretarul General NATO Mark Rutte a transmis Bulgariei că un eventual atac iranian va fi tratat drept un atac asupra întregii Alianțe. Mesajul a fost comunicat joi, 20 august, premierului bulgar Rumen Radev, la o zi după ce Financial Times a dezvăluit că forțele iraniene au evaluat posibilitatea atacării activelor militare americane din sud-estul Europei, vizând explicit baza aeriană Bezmer.

„Orice atac asupra unui stat membru NATO va fi tratat în mod categoric ca un atac asupra Alianței, cu toate acțiunile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord", a transmis Rutte, conform declarației oficiale a guvernului bulgar. Este o invocare directă a Articolului 5 al Tratatului de la Washington, clauza de apărare colectivă.

Contextul: raportul Financial Times despre Bezmer

Potrivit raportului FT, Iranul a evaluat atacuri asupra bazelor militare americane din Bulgaria și Cipru. Baza Bezmer, care găzduiește aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA, ar fi figurat printre obiectivele analizate de planificatorii militari iranieni.

Ministrul de Interne bulgar Ivan Demerdzhiev a reacționat ferm: „securitatea la baza Bezmer este mai mult decât corespunzătoare". Raportul FT a stârnit reacții politice imediate — trei partide bulgare au cerut explicații urgente din partea guvernului. Grecia analizează, potrivit unor surse, posibilitatea de a furniza rachete Patriot pentru apărarea Bulgariei.

În apelul telefonic, Rutte a invocat „recenta interceptare cu succes a rachetelor balistice îndreptate spre Turcia" ca dovadă că NATO este pregătit să neutralizeze amenințări similare. Expertul în Orientul Mijlociu Marian Karagyozov apreciază că Iranul probabil nu are interes strategic să deschidă un front nordic împotriva statelor NATO, dar evaluările de securitate trebuie luate în serios.

Kozlodui: prima reducere impusă de vreme, în 52 de ani

Simultan cu criza de securitate, Bulgaria se confruntă cu o problemă energetică fără precedent. Centrala nucleară de la Kozlodui — care asigură circa 35–40% din necesarul de electricitate al țării — a redus cu 120 de megawați producția unității 5, din cauza scăderii „fără precedent și critice" a nivelului Dunării.

Operatorul centralei a precizat că este prima dată în cei 52 de ani de funcționare când o reducere de capacitate a fost impusă de condiții meteorologice și hidrologice extreme. La Oryahovo, lângă centrală, Dunărea a scăzut cu 9 centimetri în ultimele șase zile. Prognozele indică o scădere de încă 5 centimetri până pe 23 august. O coborâre de 20 de centimetri sub primul prag critic ar impune oprirea ambilor reactori de câte 1.000 de megawați.

Situația seamănă cu cea din România: Cernavodă a fost oprită din motive similare, iar centrala ungară Paks și-a redus și ea temporar producția. Nivelul scăzut al Dunării este așteptat să persiste până la mijlocul lunii octombrie, creând un risc energetic susținut pentru toată Europa Centrală.