NATO Ankara: agenda summitului și cererile României

Pe 7 și 8 iulie 2026, la Ankara, capitala Turciei, se reunesc cei 32 de șefi de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, alături de parteneri-cheie, printre care și Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Summitul se deschide marți cu un forum al industriei de apărare (NSDIF26), urmat miercuri de şedința formală a Consiliului Atlanticului de Nord — miezul politic al reuniunii. Secretarul General Mark Rutte a rezumat mizele evenimentului: „Misiunea este clară: să transformăm angajamentele aliate în rezultate concrete.”

Zelenski și Trump, față în față la Ankara

Una dintre cele mai așteptate întâlniri ale summitului este cea bilaterală dintre Zelenski și Președintele american Donald Trump — prima față în față după convorbirea telefonică din 4 iulie, în care liderul ucrainean a transmis că există „o perspectivă reală de a termina războiul”. Zelenski însuși a confirmat că a convenit cu Trump continuarea discuțiilor în persoană la Ankara.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne una dintre cele trei priorități centrale ale summitului, alături de investițiile în apărare și consolidarea industriei militare a Alianței. Liderii aliați vor discuta despre sustenabilitatea pe termen lung a ajutorului militar acordat Kievului, în contextul în care frontul nu a înregistrat modificări semnificative.

ținta de 5% din PIB pentru apărare

Un acord emblematic al summitului de la Ankara vizează cheltuielile militare: aliații au convenit asupra unei ținte de 5% din PIB până în 2035, structurată în două componente — 3,5% pentru investițiile militare directe și 1,5% pentru alocările conexe securității. Este o creștere semnificativă față de ținta anterioară de 2%, depășită acum de toți cei 32 de membri. State precum Polonia, Estonia, Lituania și Letonia se angajează să atingă pragul de 5% deja în 2026. Aliații europeni și Canada au majorat cheltuielile de apărare cu 20% în 2025 față de anul anterior.

Forumul industrial din 7 iulie (NSDIF26) abordează un unghi practic: accelerarea producției de armament și a capabilităților militare, cu participarea directă a liderilor din sectorul privat. Producția insuficientă de muniții și echipamente reprezintă o vulnerabilitate recunoscută a Alianței în contextul războiului din Ucraina.

Cererile României: Marea Neagră și Flancul Estic

Președintele Nicușor Dan participă la summit în ambele zile. România va solicita consolidarea prezenței militare aliate pe Flancul Estic și măsuri suplimentare pentru securitatea Mării Negre, conform informațiilor transmise de Administrația Prezidențială. Cererile concrete ale București-ului includ:

• Sisteme îmbunătățite de detectare și interceptare a dronelor;
• Protecția portului Constanța;
• Consolidarea supravegherii maritime în Marea Neagră;
• Asigurarea infrastructurii critice;
• Reducerea riscului incidentelor grave la granița cu Ucraina.

România aspiră, de asemenea, să preia comanda operației NATO de neutralizare a minelor din Marea Neagră în 2027, potrivit surselor citate de publicații românești. Contextul imediat este relevant: mai multe drone rusesti s-au prăbușit în ultimele luni pe teritoriul sau în apele teritoriale ale României, la Galați și Constanța, amplificând presiunea pentru un răspuns aliat mai robust. Potrivit Radio România Actualități, „menținerea unității transatlantice și reafirmarea fermă a Articolului 5” reprezintă obiectivul principal al participării României. Prima Doamnă Mirabela Grădinaru va participa la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Turciei.

Dosarul F-35 și tensiunile Trump-NATO

Summitul de la Ankara este găzduit de o Turcia cu o problemă nerezolvată cu Alianța: Erdoğan solicită readmiterea în programul american de avioane de luptă F-35, din care Ankara a fost exclusă după achiziționarea sistemului antiaerian rusesc S-400. Turcia a pierdut atunci 1,4 miliarde de dolari investiți în program. Trump a sugerat că ar putea anunța noutăți privind vânzarea de F-35-uri Turciei în cadrul summitului, dar Congresul american se opune bipartizan atât timp cât sistemele S-400 rusesti rămân pe teritoriul turc.

Relația Trump-NATO a traversat un an dificil: Trump a criticat public Alianța, a lansat o analiză de șase luni asupra prezenței militare americane în Europa și a retras parțial trupe și echipamente alocate planurilor NATO — portavion, avioane de vânătoare, drone. În martie 2026, aliații europeni au refuzat să sprijine SUA la Strâmtoarea Hormuz, în timpul operațiunilor militare americano-israeliene contra Iranului, generând reproșuri publice din partea administrației americane. Ankara devine astfel arena în care Trump va trebui să calibreze așteptările față de aliații europeni.

Ankara, pregătită pentru liderii lumii

Capitala Turciei a trecut printr-o transformare vizibilă înaintea summitului: flori plantate pe marile bulevarde, panouri publicitare uriașe care acoperă cartierele mai sărace, renovarea infrastructurii și măsuri stricte de securitate, relatează DCNews. Locuitorii și comercianții au reacționat critic, acuzând că orașul a „devenit o închisoare în aer liber” din cauza restricțiilor impuse. Seara din 7 iulie, Erdoğan găzduiește recepția și cina de gală pentru liderii aliați și parteneri.

Norvegia participă cu o delegație de vârf: Prim-Ministrul Jonas Gahr Støre, Ministrul Afacerilor Externe Espen Barth Eide și Ministrul Apărării Tore O. Sandvik, conform Guvernului norvegian. Reuniunea de la Ankara este al doilea summit NATO găzduit de Turcia de la aderarea României la Alianță în 2004.