Musk vs. Altman: începe procesul care decide soarta OpenAI

Procesul civil intentat de Elon Musk împotriva lui Sam Altman și a cofondatorului OpenAI, Greg Brockman, a început luni, 27 aprilie, la tribunalul federal din Oakland, California. Judăcătoarea Yvonne Gonzalez Rogers a selectat un juriu de nouă persoane, iar pledoariile de deschidere sunt programate marți.

Musk acuză conducerea OpenAI că a trădat misiunea fondatoare a companiei — dezvoltarea inteligenței artificiale în beneficiul umanității — transformând-o într-o corporație orientată spre profit. Din cele 26 de pretenții depuse inițial în august 2024, instanța a admis doar două: îmbogățire nejustificată și deturnarea scopului caritabil.

852 de miliarde de dolari, de la o donație de 38 de milioane

Fondată în 2015 ca organizație nonprofit, OpenAI a primit de la Musk aproximativ 38 de milioane de dolari — circa 60% din totalul donațiilor inițiale ale organizației. Compania este evaluată astăzi la 852 de miliarde de dolari, după ce a atras investiții masive de la Microsoft, care deține 27% din structura sa comercială.

Musk solicită despăgubiri de 134 de miliarde de dolari, eliminarea lui Altman din consiliul de administrație, destituirea lui Altman și Brockman din funcțiile executive și revenirea OpenAI la statutul de organizație nonprofit. El a declarat pe platforma X că pierderea procesului ar însemna că „în America e în regulă să jefuiești o organizație caritabilă”.

Dovezi-cheie și martori

Printre probele prezentate se numără o însemnare din jurnalul lui Greg Brockman, datată din toamna anului 2017, în care acesta scria: „Aceasta e singura noastră șansă să scăpăm de Elon. E el «liderul glorios» pe care l-aș alege?” Documentele interne arată că tensiunile au escaladat după ce Musk a cerut să devină director general al OpenAI și a propus fuziunea companiei cu Tesla, conform relatărilor CNBC și Al Jazeera.

Pe lista martorilor figurează, pe lângă Musk și Altman, directorul general al Microsoft, Satya Nadella, cofondatorul OpenAI, Ilya Sutskever, și Shivon Zilis, fostă membră în consiliul de administrație al OpenAI și apropiată a lui Musk. Potrivit Ars Technica, Altman a numit-o pe Zilis „îmblânzitoarea lui Elon” într-o depoziție anterioară.

OpenAI contraatacă

OpenAI a respins acuzațiile, calificând procesul drept „o tentativă nefondată, motivată de gelozie, de a submina un competitor”. Compania susține că donațiile lui Musk au fost deductibile fiscal și nu îi conferă drepturi de proprietate, iar acesta cunoștea și susținea planurile de tranziție spre o structură comercială.

Potrivit France 24, OpenAI a publicat e-mailuri în care Musk și-ar fi exprimat acordul, încă din 2017, pentru crearea unei entități cu scop lucrativ. Compania a mai afirmat că procesul este o tactică de întârziere, menită să avantajeze xAI, laboratorul de inteligență artificială pe care Musk l-a fondat în 2023 și care dezvoltă chatbotul Grok.

Profesoara Julia Powles de la UCLA a remarcat, într-o declarație pentru CBS News, că „ambele părți susțin că au interesul public la inimă” și că „ambelor le place să spună ceea ce vrei să auzi”.

Miza: viitorul industriei AI

Procesul, care ar putea dura aproximativ patru săptămâni, vine într-un moment delicat: OpenAI pregătește listarea la bursă pentru ultimul trimestru al anului 2026, iar SpaceX, o altă companie a lui Musk, plănuiește propria ofertă publică în această vară. Juriul are un rol consultativ, decizia finală aparținând judăcătoarei Gonzalez Rogers.

Rezultatul ar putea stabili un precedent privind responsabilitatea corporativă în domeniul inteligenței artificiale și limitele transformării organizațiilor nonprofit în companii comerciale, relatează The Verge.