Magyar anunță oprirea totală a Paks: cea mai gravă criză din decenii

Ungaria se confruntă sâmbătă, 1 august 2026, cu ceea ce premierul Péter Magyar a descris drept „una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii" — centrala nucleară de la Paks, care asigură în mod normal jumătate din producția de electricitate a țării, funcționează la mai puțin de un sfert din capacitate și este pe cale să se oprească complet, pentru prima dată în cei 42 de ani de existență.

Dunărea seacă, Paks în pericol

Cauza directă este nivelul istoric scăzut al Dunării: 124 de centimetri sub cota zero hidrometrică, cu 28 de centimetri mai jos decât recordul negativ din 2018. Pompele de răcire ale centralei nucleare au fost proiectate pentru un nivel cu cel puțin 100 de centimetri mai sus decât cel actual, iar temperaturile apei — crescute brusc de caniculă — le reduc și mai mult eficiența.

Centrala Paks are o capacitate instalată de 2.000 de megawați, distribuită în patru reactoare de concepție sovietică (VVER-440), operaționale din 1982. Sâmbătă, producția a scăzut la aproximativ 480 de megawați — mai puțin de un sfert din capacitate. Al doilea reactor a fost oprit în cursul dimineții, conform anunțului premierului, iar oprirea completă este anticipată pentru marți sau miercuri, 4–5 august.

„Acest lucru înseamnă că 2.000 de megawați vor dispărea din producția de energie a Ungariei începând cel târziu de luni", a declarat Magyar. Premierul a subliniat că oprirea nu prezintă niciun pericol nuclear pentru țară — în maghiară: „Leállítása semmilyen nukleáris veszélyt nem jelent" —, precizare făcută în conferința de presă alături de ministrul energiei István Kapitány.

Pachet de măsuri de urgență

Executivul condus de Magyar a activat un grup de lucru pentru criză energetică și a anunțat un pachet de măsuri menit să compenseze deficitul preconizat:

• Marilor consumatori industriali li s-a cerut să reducă producția în intervalul 17:00–22:00, orele de vârf ale cererii
• MOL, compania petrolieră de stat, a redus deja consumul energetic cu 40%
• Centrala termică Dunamenti, care fusese pusă în conservare, a fost repornită în regim de urgență și poate adăuga până la 400 de megawați la rețea până duminică
• Telemuncă extinsă pentru angajații din administrația publică
• Restricții de iluminat în clădirile guvernamentale și instituțiile publice
• Interzicerea irigațiilor pe terenurile sportive în orele de vârf
• Posibile restricții la traficul feroviar de marfă, programate începând de luni seara

„Restricțiile pentru populație reprezintă ultima opțiune — dacă toată lumea cooperează, nu va fi nevoie de ele", a mai declarat Magyar. Conform analistului András Perger de la Energiaklub, Ungaria riscă o reducere a producției totale de energie de 25–30%, ceea ce ar plasa rețeaua în deficit chiar și fără un val de căldură suplimentar.

Reacție europeană

Comisia Europeană a confirmat că monitorizează situația. Purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen a declarat că, deși operatorul centralei a activat măsuri de urgență pentru garantarea siguranței nucleare, un eveniment de această amploare ar putea afecta echilibrul regional al electricității. Bruxelles-ul s-a declarat dispus să convoace o reuniune ad-hoc a Grupului de Coordonare a Electricității, format din statele membre și operatorii de rețea.

Slovacia a semnalat că este dispusă să livreze electricitate de urgență Ungariei, iar operatorii de rețea din Austria și Serbia analizează capacitățile de interconectare disponibile. Potrivit Euronews, situația din Ungaria pune sub presiune o rețea europeană deja fragilizată de caniculă și de cererea ridicată de răcire.

Impactul regional — și România, în alertă

Criza energetică nu este izolată la Budapesta. Același nivel scăzut al Dunării care sufocă Paks a declanșat stare de alertă energetică pe întreaga lună august și în România. Conform Observator News, mai multe țări traversate de Dunăre se pregătesc pentru restricții.

Măsurile anunțate la Budapesta seamănă cu cele aplicate în același interval și în România: reducerea consumului în clădirile publice, restricții pentru sectoarele industriale mari consumatoare, apeluri la solidaritate publică. România a anunțat deja importuri de energie din Ucraina pentru a acoperi deficitul și a instruit rețelele locale să pregătească scenarii de raționalizare.

Centrala Cernavodă, singura sursă nucleară a României, funcționează și ea sub parametri din cauza secetei, după ce armata a intervenit pentru devierea unui braț al Dunării în scopul răcirii reactoarelor. Spre deosebire de România, dependența Ungariei de Paks este mult mai accentuată — ceea ce amplifică riscul de deficit în cazul opririi complete.

Un test pentru premierul Magyar

Criza survine într-un moment politic sensibil pentru Péter Magyar, ales premier după victoriile electorale de la finele anului 2025. Fostul oponent al lui Viktor Orbán se confruntă acum cu un test de guvernare: gestionarea unei crize tehnice cu mize economice și sociale majore, fără precedent în istoria recentă a Ungariei. Perger subliniază că răspunsul rapid al MOL și al operatorilor industriali arată că mecanismele de cooperare funcționează, dar atrage atenția că prognoza meteo pentru săptămâna viitoare nu este favorabilă: noi zile de căldură extremă sunt așteptate, ceea ce menține Dunărea la cote critice.

„Situația nu are precedent", a declarat Magyar vineri seara. „Cer tuturor să urmeze instrucțiunile oficiale și să evite speculațiile." Premierul și-a încheiat mesajul cu o formulă neobișnuită în discursul politic european: „Dumnezeu să binecuvânteze Ungaria."