Lituania avertizează: Rusia plănuiește atacuri false-flag în Baltice

Serviciul de informații militare al Lituaniei a identificat indicii că Rusia analizează posibilitatea de a folosi drone de fabricație ucraineană pentru atacuri de tip „steag fals” asupra infrastructurii critice din regiunea baltică, a declarat joi ministrul apărării, Robertas Kaunas, potrivit Bloomberg.

Expresia „steag fals” desemnează o operațiune în care atacul este conceput astfel încât să pară că provine dintr-o altă sursă decât cea reală. Rusia ar folosi drone capturate de la forțele ucrainene pentru a crea impresia că Kievul ar fi atacat state membre NATO din regiune.

Ce a declarat ministrul Kaunas

„Avem date care indică faptul că Rusia ia în considerare atacuri cinetice neconvenționale asupra infrastructurii critice din regiunea baltică. Este posibil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană”, a declarat Kaunas la Vilnius.

Unul dintre obiectivele urmărite de Moscova ar fi erodarea coeziunii NATO și reducerea sprijinului acordat Ucrainei, a precizat oficialul lituanian. Operațiunea ar urmări discreditarea Kievului, prezentând un atac rusesc drept un incident provocat de Ucraina.

Ministrul apărării a subliniat că nu există semne ale unei amenințări iminente. Avertismentul vizează o metodă analizată de planificatorii militari ruși, nu un atac programat pentru o dată precisă.

Context: valul de incidente cu drone din 2026

Avertismentul vine în contextul unui val de incidente care au afectat statele baltice în prima jumătate a anului 2026. Drone de tip ucrainean, deviate de pe cursul inițial spre ținte din Rusia, au intrat de mai multe ori în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Finlandei. Avioane de vânătoare NATO au fost ridicate de urgență în toate aceste cazuri.

Cel mai grav incident a survenit pe 7 mai 2026, când o dronă a lovit un depozit petrolier din Rēzekne, Letonia, avariind patru rezervoare. Incidentele repetate din mai au dus, ulterior, la demisia ministrului apărării leton.

Pe 19-20 mai, avioane F-16 românești aflate în misiunea de poliție aeriană NATO în Estonia au interceptat și distrus o dronă deasupra teritoriului eston — prima utilizare în luptă a aeronavelor românești în cadrul misiunilor NATO pe Flancul Estic.

Motivația strategică a Rusiei

Moscova pare să creadă, eronat, că statele baltice permit Ucrainei să folosească spațiul lor aerian pentru atacuri asupra teritoriului rus — percepție care ar alimenta logica operațiunii analizate. Totodată, restructurarea armatei ruse în jurul dronelor ca armă de sine stătătoare, anunțată recent de Putin, face ca amenințarea să fie credibilă: Rusia dispune acum de structuri militare dedicate operațiunilor cu drone la scară largă.

Kaunas a mai avertizat, la 30 iulie, că Rusia caută o „nouă victorie” pe care să o prezinte opiniei publice interne, pusă în fața unor întrebări tot mai incomode despre rezultatele războiului din Ucraina. O operațiune reușită sub steag fals în zona baltică ar putea servi simultan propagandei interne și obiectivului de a slăbi sprijinul NATO pentru Kiev.