Le Pen condamnată definitiv, drumul spre 2027 rămâne deschis

Curtea de Apel din Paris a confirmat marți condamnarea lui Marine Le Pen pentru deturnarea fondurilor europarlamentare, dar a redus semnificativ pedepsele față de verdictul inițial din martie 2025. Paradoxul zilei: din punct de vedere juridic, Marine Le Pen este eligibilă să candideze la prezidențialele din 2027 — însă ea însăşi declară că este imposibil să facă campanie în condițiile impuse de instanță.

Ce a decis instanța de apel

Instanța de apel a pronunțat o sentință de trei ani de închisoare, din care doi suspendatți, un an urmând să fie executat sub formă de supraveghere electronică cu brățară. Față de condamnarea inițială de patru ani, reducerea este substanțială. Mai importantă pentru viitorul politic al lui Le Pen este decizia privind interdicția electorală: de la cinci ani, curtea a scurtat-o la 45 de luni, cu 30 de luni suspendate — rezultând 15 luni ferme de ineligibilitate, calculate de la data primei condamnări, 31 martie 2025, potrivit Euronews.

Calculul aritmetic conduce la o concluzie surprinzătoare: cele 15 luni de interdicție efectivă au expirat înainte de pronunțarea verdictului din apel — aproximativ pe 31 mai 2026. Din perspectivă legală, Le Pen poate candida la scrutinul din 18 aprilie 2027.

Brățara electronică, singurul obstacol rămas

Ceea ce curtea nu a eliminat este supravegherea electronică: un an de brățară, care restricționează deplasările şi impune obținerea de autorizații judiciare pentru activitățile publice. Iar Le Pen a declarat tranşant că nu poate face campanie în astfel de condiții.

„Nu pot depinde de un magistrat care să îmi autorizeze participarea la un miting sau întâlnirile cu alegătorii în piețe”, a explicat ea, conform Franceinfo. „Este imposibil să faci campanie prezidențială cu o brățară electronică.” Le Pen urma să apară marți seară la jurnalul TF1, fără să fi anunțat dacă va face recurs la Curtea de Casație.

Dosarul: 2,9 milioane de euro deturnați pe 12 ani

Instanța a reținut că Rassemblement National — pe atunci Front Național — a operat între 2004 şi 2016 un sistem prin care fonduri europarlamentare destinate salarizării asistenților parlamentari erau redirecționate către angajați ai partidului. Suma totală deturnată se ridică la 2,9 milioane de euro, potrivit Al Jazeera. Partidul a primit o amendă de două milioane de euro, cu jumătate suspendată.

Curtea a stabilit că Le Pen, preluând conducerea formațiunii în 2011, a profesionalizat un sistem inițiat anterior de tatăl său, Jean-Marie Le Pen. Alți 24 de co-inculpați — fośti eurodeputatți, asistenți şi contabili — au primit şi ei condamnări. Apărarea a susținut că partidul a acționat cu bună-credință şi că funcțiile asistenților fuseseră interpretate prea restrictiv de procurori — argument respins de instanță.

Înainte de pronunțarea verdictului din apel, analizele disponibile anticipau că reducerea interdicției sub doi ani ar fi scenariul cel mai favorabil pentru Le Pen — ceea ce s-a şi întâmplat.

Jordan Bardella, în aşteptare

Cel mai urmărit deznodământ al zilei rămâne cel legat de succesiunea la candidatura prezidențială. Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, este în prezent preşedintele Rassemblement National şi este desemnat de Le Pen drept înlocuitorul ei în cazul în care nu poate sau nu doreşte să candideze. Conform unui sondaj Ifop-Fiducial citat de Euronews, Bardella obține 35–37% în primul tur, față de 32% pentru Le Pen, ambii distanțând net rivalii centristi — Édouard Philippe, situându-se la circa 16–20 de puncte procentuale în urmă.

Le Pen a promis că îl va susține „în fiecare zi, cu mare convingere şi încredere” dacă el va fi cel care va reprezenta extrema dreaptă franceză în 2027. Analiştii notează totuşi că diferențele de orientare dintre cei doi — Le Pen mai statalistă, Bardella mai pro-business — ar putea genera fricțiuni în interiorul partidului.