Karim Khan, procuror CPI, demis: 82 state au votat

Statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) l-au demis vineri pe Karim Khan din funcția de procuror-șef, printr-un vot secret organizat la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York. Este pentru prima dată în istoria instituției că un procuror-șef este înlăturat din funcție.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP și Reuters, 82 din cele 125 de state membre au votat pentru demiterea lui Khan, 13 state s-au opus, iar 11 țări s-au abținut.

Acuzațiile și procesul disciplinar

Khan, 56 de ani, un cunoscut avocat britanic ales în funcție în 2021 pentru un mandat de nouă ani, se confruntă cu acuzații de comportament sexual coercitiv față de o subordonată directă, o avocată malaeziană care a ales să se identifice public doar prin prenumele Sarah. Aceasta și-a povestit experiența într-un interviu acordat CNN.

Comitetul executiv al Biroului de Supraveghere al CPI a concluzionat în raportul său că Khan a comis o „încălcare gravă a îndatoririlor și o conduită gravă nepotrivită” — concret, că a întreținut o relație sexuală cu angajata și a încercat să o împiedice să-și depună plângerea. Khan a negat constant acuzațiile.

Investigația a avut un parcurs complicat: prima anchetă, deschisă în 2024 de Mecanismul Independent de Supraveghere al CPI, a fost închisă după ce victima a refuzat să participe. O a doua sesizare, din octombrie 2024, a dus la transferarea dosarului către Biroul ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă (OIOS), care a condus o anchetă amplă — între noiembrie 2024 și decembrie 2025 — și a produs peste 5.000 de pagini de probe și mărturii. Khan s-a autosuspendat din funcție în mai 2025, a fost suspendat din nou în iunie 2026 de Biroul Adunării, care a convocat vineri sesiunea specială.

Implicații politice

Franța, Norvegia și Olanda au anunțat public, înainte de vot, că susțin demiterea. „Consiederăm că s-a dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că comportamentul său a constituit hărțuire sexuală și abuz de putere”, a declarat Andreas Motzfeldt Kravik, secretarul de stat pentru afaceri externe al Norvegiei, potrivit AFP.

Khan nu a putut participa la vot: el se află sub sancțiunile impuse de administrația Trump ca răspuns la ancheta CPI privind presupuse crime de război comise de oficiali israelieni în Fâșia Gaza. Interdicția de a intra pe teritoriul american l-a împiedicat să fie prezent la sediul ONU.

O moțiune propusă de Sierra Leone, care ar fi îngrăunat procedura de demitere, a eșuat la începutul sesiunii, iar votul a avut loc cu câteva ore mai devreme decât era programat.

Ce se întâmplă cu mandatele de arestare

Mandatele de arestare emise în timpul mandatului lui Khan rămân în vigoare. Acestea includ mandatele pentru președintele rus Vladimir Putin, emise în 2023, și pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, emise în 2024. Mandatele sunt decizii judiciare — aparțin instanței, nu procurorului — și nu pot fi retrase prin demiterea sa. Pentru context, New York-ul a recunoscut deja că nu poate pune în aplicare mandatul pentru Netanyahu.

Avocații lui Khan au anunțat că vor „contesta legalitatea și corectitudinea deciziei prin toate mecanismele legale disponibile”.

Demiterea lui Khan încheie un episod dureros pentru CPI, care a funcționat sub o presiune externă fără precedent în ultimii ani — din partea administrației americane și a Rusiei, care l-a condamnat în lipsă pe Khan în 2025. Susținătorii instituției avertizează că instanța iese slăbită dintr-un scandal care a produs fracturi interne și a alimentat campaniile de subminare a credibilității sale.