Jaful Coțofenești: procurorii cer până la 5 ani și jumătate

Parchetul olandez a solicitat marți pedepse de până la 66 de luni de închisoare pentru cei trei suspecți implicați în jaful de la Muzeul Drents din Assen, în urma căruia au fost sustrase Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, conform presei olandeze. Procurorii au descris cazul drept unul „de natură excepțională, în care s-au vărsat multe lacrimi”.

Pedepse diferențiate

Cea mai severă pedeapsă, de 66 de luni (cinci ani și jumătate), a fost cerută pentru Bernhard Z. (35 de ani), singurul suspect care a refuzat o înțelegere cu procuratura. Acesta neagă că s-ar fi aflat în interiorul muzeului în noaptea jafului, susținând că a participat doar la pregătirea acestuia.

Ceilalți doi inculpați, Douglas Chesley W. (37 de ani) și Jan B. (21 de ani), au acceptat un acord cu Parchetul. Pentru fiecare dintre ei, procurorii au solicitat câte 44 de luni de închisoare. Ambele pedepse includ o reducere de șase luni, acordată drept compensație pentru publicarea fotografiilor suspecților de către autorități în cursul anchetei.

Reconstrucția jafului

Jaful a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Potrivit anchetatorilor, hoții au provocat o explozie la intrarea Muzeului Drents, după care au spart vitrinele cu baroase. Întreaga operațiune a durat mai puțin de un minut. Artefactele — împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție temporară — erau evaluate de asiguratorul Aon la aproximativ 5,75 milioane de euro.

Anchetatorii au reușit să identifice suspecții pe baza imaginilor de supraveghere, a urmelor ADN descoperite pe îmbrăcăminte aruncate lângă locul faptei și a datelor de telefonie mobilă. W. și Z. au fost arestați la scurt timp după jaf, în timp ce B. a fost reținut la sfârșitul lunii aprilie 2025, în urma unei operațiuni sub acoperire.

Operațiune sub acoperire și recuperarea tezaurului

Deoarece suspecții au refuzat inițial să dezvăluie locația artefactelor, Parchetul a luat decizia nebișnuită de a publica fotografiile și numele acestora. Ulterior, trei ofițeri sub acoperire l-au contactat pe fratele mai mic al lui Jan B., oferindu-i 400.000 de euro pentru tezaur, relatează Adevărul.

În cele din urmă, după încheierea unor acorduri cu W. și B., Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări au fost recuperate la 1 aprilie 2026. Locul în care au fost ascunse obiectele nu a fost făcut public. „Acest lucru va rămâne confidențial”, a declarat procurorul pentru NL Times. A treia brățară nu a fost găsită.

România: „un atac împotriva patrimoniului cultural”

Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a citit în instanță o declarație din partea Muzeului Național de Istorie a României, care a calificat furtul drept „un atac de gravitate excepțională împotriva patrimoniului cultural”. „Prejudiciul nu poate fi exprimat doar într-o valoare monetară”, a transmis instituția românească, cerând ca jaful să nu fie tratat ca unul oarecare.

Van Langh s-a adresat apoi direct suspecților: „Realizați câtă durere și suferință au fost provocate milioanelor de oameni?”. Directorul olandez i-a îndemnat pe inculpați să returneze și ultima brățară, subliniind că „este vorba despre patrimoniul cultural; nu aparține unei singure persoane”.

Statul olandez a plătit României 5,7 milioane de euro ca despăgubire în septembrie 2025, anunță Romania Insider. Pledoariile apărării sunt programate joi, 16 aprilie.