Israel și Liban, față în față la Washington

Ambasadorii Israelului și Libanului s-au așezat marți la aceeași masă, la Departamentul de Stat din Washington, în cadrul primelor negocieri directe între cele două țări de după 1993. Secretarul de stat Marco Rubio a deschis convorbirea, numind-o „o oportunitate istorică".

La masă au luat loc ambasadorul israelian Yechiel Leiter și omologul său libanez Nada Hamadeh, alături de consilierul Departamentului de Stat Michael Needham și ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa.

Poziții divergente

Israelul a venit la Washington cu un mandat clar de la premierul Benjamin Netanyahu: dezarmarea completă a Hezbollah și un acord de pace durabil. „Dorim dezarmarea Hezbollah și un acord de pace real, care să dureze generații", a transmis Netanyahu, potrivit Al Jazeera. Delegația israeliană a propus împărțirea sudului Libanului în trei zone de securitate, cu prezență militară pe termen lung, până la finalizarea acestui proces.

Ambasadorul Leiter s-a arătat optimist în privința unui acord bilateral, declarând că „dacă problema Hezbollah ar fi rezolvată, cele două țări ar putea ajunge la un acord de pace în două-trei luni", conform The Jerusalem Post.

De cealaltă parte, Libanul a venit cu o agendă diferită. Guvernul de la Beirut vede negocierile ca un prim pas spre obținerea unei încetări a focului, nu ca pe un cadru pentru dezarmarea Hezbollah. Președintele libanez Joseph Aoun a cerut ca „Israelul să răspundă apelului Libanului și să oprească atacurile", relatează aceeași publicație. Ministrul culturii Ghassan Salame a avertizat că dezarmarea „durează timp" și nu se poate realiza în câteva zile.

Hezbollah respinge orice acord

Mișcarea șiită Hezbollah, care a respins categoric negocierile, a calificat convorbirile drept „o concesie gratuită" făcută Israelului și Statelor Unite. Un înalt oficial al consiliului politic Hezbollah a declarat pentru Associated Press că organizația „nu este interesată și nici preocupată" de discuțiile de la Washington, adăugând că nu se va considera legată de niciun acord semnat acolo.

Hezbollah condiționează orice dialog de retragerea completă a forțelor israeliene din sudul Libanului, susținând că arsenalul său reprezintă „o chestiune internă libaneză". Pe 11 aprilie, susținători ai mișcării au protestat la Beirut împotriva deciziei guvernului de a participa la convorbiri.

Context: războiul cu Iranul și presiunile regionale

Negocierile au loc pe fondul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, declanșat în februarie 2026, și al ofensivei terestre israeliene în sudul Libanului, unde IDF a încercuit orașul simbolic Bint Jbeil. Washington caută să separe dosarul libanez de negocierile cu Teheranul, în timp ce menține blocada navală din Strâmtoarea Ormuz.

Statele Unite au precizat că „scopul este asigurarea securității Israelului pe termen lung și sprijinirea determinării guvernului libanez de a-și restabili pe deplin suveranitatea asupra teritoriului și a vieții politice", potrivit The Jerusalem Post.

Ultimele convorbiri directe la nivel înalt între Israel și Liban au avut loc în 1993. De atunci, cele două țări au comunicat exclusiv prin intermediari — ONU, Franța sau Statele Unite — iar un acord de pace nu a fost niciodată semnat.

Analiștii estimează că șansele unui acord rămân reduse, atâta timp cât Israelul refuză să discute despre o încetare a focului, iar Hezbollah nu recunoaște legitimitatea convorbirilor. Cu toate acestea, simpla prezență a celor doi ambasadori la aceeași masă marchează un moment diplomatic fără precedent în ultimele trei decenii.