Iranul propune taxe pe cablurile submarine din Ormuz

Iranul intenționează să impună taxe pe cablurile submarine de internet care traversează Strâmtoarea Ormuz. Măsura ar putea afecta aproximativ 20% din traficul global de date și tranzacții financiare zilnice estimate la 10 trilioane de dolari, potrivit mai multor surse internaționale.

Propunerea IRGC: taxe, licențe și control

Agenția de știri Tasnim, afiliată Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a publicat un plan în trei etape: impunerea de taxe de licențiere și reînnoire anuală pentru companiile care operează cabluri submarine, obligarea giganților tehnologici (Google, Meta, Microsoft și Amazon) să funcționeze conform legislației iraniene și acordarea controlului exclusiv asupra lucrărilor de întreținere unor companii iraniene.

Propunerea a fost susținută și de agenția Fars, de asemenea legată de IRGC, care a afirmat că „dreptul de tranzit nu elimină autoritatea” Iranului asupra infrastructurii submarine. Purtătorul de cuvânt militar iranian, Ebrahim Zolfaghari, a declarat pe platforma X că Iranul „va impune taxe pentru cablurile de internet”.

Șapte cabluri, 10 trilioane de dolari pe zi

Potrivit datelor TeleGeography, prin Strâmtoarea Ormuz trec cel puțin șapte cabluri submarine majore, printre care FALCON și Gulf Bridge International (GBI), care conectează centre de date din Asia, Europa și Orientul Mijlociu. Prin aceste cabluri circulă zilnic tranzacții financiare estimate la peste 10 trilioane de dolari.

Mostafa Taheri, membru al Comisiei pentru Industrie din parlamentul iranian, a estimat că veniturile potențiale din taxele de tranzit ar putea ajunge la 15 miliarde de dolari, relatează Euronews. Autoritățile iraniene compară modelul propus cu taxele percepute de Egipt pentru infrastructura Canalului Suez.

Baza juridică, contestată de experți

Iranul invocă Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS) pentru a-și justifica pretențiile, argumentând că geografia îngustă a strâmtorii plasează fundul mării sub jurisdicția iraniană și omanită. Totuși, după cum relatează Iran International, UNCLOS include principiul trecerii în tranzit, care protejează fluxul neîntrerupt al comunicațiilor internaționale. De altfel, Iranul a semnat UNCLOS, dar nu a ratificat-o până în prezent.

Cercetătorul Mostafa Ahmed a avertizat că orice deteriorare a infrastructurii submarine ar putea declanșa „o catastrofa digitală în cascadă” care ar afecta Orientul Mijlociu, Asia și Europa.

Context strategic

Propunerea vine în contextul tensiunilor tot mai mari din jurul Strâmtorii Ormuz, prin care trece și o cincime din petrolul mondial și din gazele naturale lichefiate. Organizația NetBlocks a documentat în 2026 o blocare a internetului în Iran de 76 de zile, legată de represiunea unor proteste naționale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul Teheranului față de libertatea digitală.

Analiștii consideră că inițiativa face parte din strategia mai amplă a Iranului de a-și folosi controlul asupra strâmtorii ca pârghie geopolitică, extinzând presiunile de la traficul naval la infrastructura digitală globală.