Iran insistă pe planul de 7 zile pentru Hormuz, respins de Trump

Iranul insistă că planul său de șapte zile pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne valabil, în pofida respingerii publice de către Donald Trump. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul nu a primit încă un răspuns diplomatic oficial prin mediatori și tratează declarațiile publice ale președintelui american drept o reacție inițială, nu o poziție definitivă.

Trump respinge planul: „Iran pierde atât de greu"

Sâmbătă seară, Trump a declarat explicit că a respins propunerea iraniană: „Resping propunerea lor. Vor să facă un acord prin care să deschidă strâmtoarea imediat, pentru că pierd atât de greu." Președintele american a calificat oferta drept inacceptabilă, adăugând că Statele Unite se află în avantaj și că nu se grăbesc să încheie o înțelegere.

Potrivit The Wall Street Journal, care citează consilieri ai Casei Albe, Trump se așteaptă ca bombardamentele să fie reluate după alegerile congresionale din noiembrie.

Araghchi: așteptăm răspunsul formal prin Qatar

Araghchi a subliniat că Teheranul a văzut doar o reacție inițială din partea lui Trump — nu un răspuns oficial transmis prin mediatori. „Calendarul de șapte zile va începe de îndată ce Statele Unite acceptă acest plan", a precizat ministrul de externe iranian. „Numai o soluție negociată poate scoate ambele părți din acest impas."

Qatar rămâne principalul canal diplomatic, transmițând propunerea iraniană la Washington în marja Adunării Generale a ONU. Oman și Pakistan sunt de asemenea implicați în comunicările cu Teheranul. Un summit planificat al liderilor din Golf, în Oman, a fost anulat după ce Arabia Saudită a solicitat modificări pe care Iranul le-a acceptat doar parțial.

Pezeshkian: „Nu mai avem încredere în Washington"

Înaintea respingerii americane, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu mai are încredere în negocierile cu Washington, invocând negocierile din trecut care au fost urmate de atacuri și sancțiuni reimpuse. Declarația a anticipat distanța pe care Teheranul a plasat-o între retorică publică și diplomație formală.

Cele șase condiții ale planului iranian

Planul transmis prin Qatar include șase puncte:

1. Ridicarea blocadei navale americane la porturile iraniene
2. Eliminarea sancțiunilor pe exporturile de petrol iranian
3. Eliberarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din activele iraniene înghețate
4. Un armistițiu regional care să acopere Libanul și Yemenul
5. Acceptarea unui culoar maritim prin Strâmtoare, convenit de Iran și Oman
6. Redeschiderea Hormuzului în ziua a șasea și reluarea negocierilor nucleare în ziua a șaptea

Araghchi a detaliat propunerea la Consiliul de Securitate al ONU pe 25 septembrie, menționând că, potrivit planului prezentat inițial la ONU, conflictul a provocat peste 5.000 de morți în rândul iranienilor în aproape șapte luni.

Presiunea economică și „Operation Economic Outcast"

Economia iraniană se află sub presiune severă: inflație de 70%, exporturi de petrol aproape blocate și stocuri flotante care se epuizează de la reinstituirea blocadei navale americane, pe 14 iulie 2026. SUA au intensificat presiunea prin „Operation Economic Outcast", o campanie economică intensă coordonată de Trezorerie. Secretarul Scott Bessent a mulțumit Turciei, Omanului și Emiratelor Arabe Unite: Turcia și Omanul au suspendat zborurile companiei Mahan Air, EAU au oprit toate zborurile companiilor aeriene iraniene, iar băncile emirateze au blocat tranzacțiile cu Teheranul.

Arabia Saudită și Yemen

Conflictul regional continuă în paralel cu negocierile. Arabia Saudită a interceptat două rachete și două drone Houthi îndreptate spre Riad și Khamis Mushait. La tribuna ONU, ministrul de externe saudit, prințul Faisal bin Farhan, a cerut cooperare internațională serioasă pentru protejarea libertății de navigație și a acuzat Iranul de atacuri flagrante asupra țintelor civile din regiune. Guvernul yemenit a anunțat mobilizare generală, în condițiile în care rebelii Houthi și-au consolidat controlul în zona Strâmtorii Bab el-Mandeb.

Ce urmează

Situația rămâne într-un impas diplomatic: Iranul tratează respingerea publică americană ca nefinală și continuă să aștepte un răspuns formal prin Qatar. Washington se declară în avantaj și nu prezintă semne de grabă. Eventualele mișcări decisive — fie un acord, fie reluarea bombardamentelor — par să se amâne pentru după alegerile congresionale americane din noiembrie.