Iran deschide canal de comunicare cu SUA după Doha

Iranul şi Statele Unite au finalizat miercuri un nou ciclu de negocieri indirecte la Doha, Qatar, înregistrând progrese concrete în implementarea memorandumului de înţelegere semnat pe 17 iunie 2026. Qatar a confirmat că discuţiile au condus la stabilirea unui canal oficial de comunicare pentru monitorizarea acordului de armistiţiu.

Canal de comunicare şi active deblocate

Viceministrul de Externe iranian Kazem Gharibabadi a anunţat că Teheranul va deschide un canal de comunicare cu Washingtonul pentru a raporta şi a discuta încălcările MoU. „Se vor constitui canale de comunicare imediată ale grupului de monitorizare, iar deficienţele de implementare ale acordului vor fi documentate oficial”, a transmis Gharibabadi, potrivit Al Jazeera.

Un prim rezultat concret al rundei de miercuri este deblocarea a 3 miliarde de dolari din cele 6 miliarde de active iraniene îngheaţate în Qatar. Fondurile vor fi utilizate exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri de care Iranul are nevoie, nu transferate direct ca numerar, anunţă The National.

Qatar a confirmat că „au fost înregistrate progrese pozitive în problemele legate de memorandumul de înţelegere”. Majed bin Mohammed al-Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarian, a precizat că cele două părţi vor încerca să programeze runde suplimentare cât mai curând posibil, calendarul urmând să fie stabilit după funeraliile fostului lider suprem iranian.

Washington: „negocierile merg bine”

Preşedintele Donald Trump a descris discuţiile de la Doha drept „discuţii foarte bune” şi a apreciat că denuclearizarea Iranului „avansează bine”, adăugând că SUA şi Iranul „se înţeleg foarte bine”, potrivit CBS News. Vicepreşedintele JD Vance a adăugat că „avem toate cărţile în mână la negociere”, subliniind că obiectivul central — împiedecarea Iranului de a obţine arma nucleară — este deja „misiunea îndeplinită” chiar şi în absenţa unui acord final.

Vance a avertizat totodată că, dacă Iranul încercă să reconstruiască programul nuclear sau să împiedice navele comerciale, SUA vor recalcula opţiunile militare, conform declaraţiilor citate de TASS.

Memorandumul din 17 iunie — cadrul negocierilor

MoU-ul semnat pe 17 iunie, intermediat de Pakistan şi Qatar cu sprijinul Arabiei Saudite, Turciei şi Egiptului, este un document cu 14 puncte care prevede: armistiţiu de 60 de zile cu posibilitate de prelungire, redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navele comerciale fără taxe de tranzit pe durata armistiţiului, eliminarea graduală a blocadei navale americane în termen de 30 de zile şi un cadru pentru discuţiile nucleare tehnice, potrivit NPR.

Principalul subiect de dispută rămâne problema taxelor de tranzit prin Hormuz. Iranul solicită tarife pe care le numeşte „taxe de servicii maritime”, în timp ce administraţia Trump se opune ferm oricărei restricţii financiare pe această rută internaţională. Tensiunile legate de Ormuz au inclus incidente navale în ultimele zile, inclusiv eşuarea unei nave şi confruntări la distanţă.

Oman a propus ca model de referinţă Strâmtoarea Malacca, gestionată în comun de Indonezia, Malaysia şi Singapore printr-un sistem de contribuţii voluntare. Administraţia Trump a privit cu interes această abordare, care ar putea oferi un compromis acceptabil pentru ambele părţi, notează Newsweek.

Un nou front de tensiune: grupările kurde

Chiar în timp ce diplomaţii negociau la Doha, o nouă sursă de instabilitate s-a conturat la graniţele Iranului. Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice a raportat pierderi umane în urma atacurilor unor grupuri kurde în provinciile Kermanshah şi Azerbaidjanul de Vest. Un grup nou format, Xori Hiwa (Soarele Speranţei), şi-a asumat un atac în Paveh, iar Partidul pentru Viaţa Liberă din Kurdistan a recunoscut pierderi după o operaţiune a IRGC la graniţa cu Irakul, relatează Newsweek.

Foşti oficiali americani citaţi de Newsweek avertizează că reactivarea frontului kurd reprezintă „un pericol pe termen mediu” pentru stabilitatea regională, indiferent de soarta negocierilor de la Doha.

Arsenalul iranian — bilanţ după conflictul cu SUA

În mai puţin de 40 de zile de atacuri intensive, armata americană a lovit peste 13.000 de ţinte în Iran, în timp ce forţele israeliene au efectuat aproximativ 10.800 de lovituri, vizând circa 4.000 de obiective. Conform CENTCOM, „mai mult de 85% din baza industrială de rachete balistice, drone şi apărare navală a Iranului a fost avariată sau distrusă”. Aproximativ 60% din lansatoarele de rachete au fost scoase din funcţiune, iar circa 250 de sisteme de apărare antiaeriană au fost distruse, transmite Al Jazeera.

Cu toate acestea, Iranul a păstrat capacităţi militare semnificative: reţelele subterane de rachete au supravieţuit în mare parte, instalaţiile din apropierea Strâmtorii Hormuz au revenit la funcţionare parţială sau totală, iar producţia de drone a fost reluată — un comandant iranian susţinând că producţia a crescut „de zece ori”.