Iran deschide canal de comunicare cu SUA după Doha

Iranul și Statele Unite au finalizat miercuri un nou ciclu de negocieri indirecte la Doha, Qatar, înregistrând progrese concrete în implementarea memorandumului de înțelegere semnat pe 17 iunie 2026. Qatar a confirmat că discuțiile au condus la stabilirea unui canal oficial de comunicare pentru monitorizarea acordului de armistițiu.

Canal de comunicare și active deblocate

Viceministrul de Externe iranian Kazem Gharibabadi a anunțat că Teheranul va deschide un canal de comunicare cu Washingtonul pentru a raporta și a discuta încălcările MoU. „Se vor constitui canale de comunicare imediată ale grupului de monitorizare, iar deficiențele de implementare ale acordului vor fi documentate oficial”, a transmis Gharibabadi, potrivit Al Jazeera.

Un prim rezultat concret al rundei de miercuri este deblocarea a 3 miliarde de dolari din cele 6 miliarde de active iraniene îngheațate în Qatar. Fondurile vor fi utilizate exclusiv pentru achiziționarea de bunuri de care Iranul are nevoie, nu transferate direct ca numerar, anunță The National.

Qatar a confirmat că „au fost înregistrate progrese pozitive în problemele legate de memorandumul de înțelegere”. Majed bin Mohammed al-Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarian, a precizat că cele două părți vor încerca să programeze runde suplimentare cât mai curând posibil, calendarul urmând să fie stabilit după funeraliile fostului lider suprem iranian.

Washington: „negocierile merg bine”

Președintele Donald Trump a descris discuțiile de la Doha drept „discuții foarte bune” și a apreciat că denuclearizarea Iranului „avansează bine”, adăugând că SUA și Iranul „se înțeleg foarte bine”, potrivit CBS News. Vicepreședintele JD Vance a adăugat că „avem toate cărțile în mână la negociere”, subliniind că obiectivul central — împiedecarea Iranului de a obține arma nucleară — este deja „misiunea îndeplinită” chiar și în absența unui acord final.

Vance a avertizat totodată că, dacă Iranul încercă să reconstruiască programul nuclear sau să împiedice navele comerciale, SUA vor recalcula opțiunile militare, conform declarațiilor citate de TASS.

Memorandumul din 17 iunie — cadrul negocierilor

MoU-ul semnat pe 17 iunie, intermediat de Pakistan și Qatar cu sprijinul Arabiei Saudite, Turciei și Egiptului, este un document cu 14 puncte care prevede: armistițiu de 60 de zile cu posibilitate de prelungire, redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navele comerciale fără taxe de tranzit pe durata armistițiului, eliminarea graduală a blocadei navale americane în termen de 30 de zile și un cadru pentru discuțiile nucleare tehnice, potrivit NPR.

Principalul subiect de dispută rămâne problema taxelor de tranzit prin Hormuz. Iranul solicită tarife pe care le numește „taxe de servicii maritime”, în timp ce administrația Trump se opune ferm oricărei restricții financiare pe această rută internațională. Tensiunile legate de Ormuz au inclus incidente navale în ultimele zile, inclusiv eșuarea unei nave și confruntări la distanță.

Oman a propus ca model de referință Strâmtoarea Malacca, gestionată în comun de Indonezia, Malaysia și Singapore printr-un sistem de contribuții voluntare. Administrația Trump a privit cu interes această abordare, care ar putea oferi un compromis acceptabil pentru ambele părți, notează Newsweek.

Un nou front de tensiune: grupările kurde

Chiar în timp ce diplomații negociau la Doha, o nouă sursă de instabilitate s-a conturat la granițele Iranului. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a raportat pierderi umane în urma atacurilor unor grupuri kurde în provinciile Kermanshah și Azerbaidjanul de Vest. Un grup nou format, Xori Hiwa (Soarele Speranței), și-a asumat un atac în Paveh, iar Partidul pentru Viața Liberă din Kurdistan a recunoscut pierderi după o operațiune a IRGC la granița cu Irakul, relatează Newsweek.

Foști oficiali americani citați de Newsweek avertizează că reactivarea frontului kurd reprezintă „un pericol pe termen mediu” pentru stabilitatea regională, indiferent de soarta negocierilor de la Doha.

Arsenalul iranian — bilanț după conflictul cu SUA

În mai puțin de 40 de zile de atacuri intensive, armata americană a lovit peste 13.000 de ținte în Iran, în timp ce forțele israeliene au efectuat aproximativ 10.800 de lovituri, vizând circa 4.000 de obiective. Conform CENTCOM, „mai mult de 85% din baza industrială de rachete balistice, drone și apărare navală a Iranului a fost avariată sau distrusă”. Aproximativ 60% din lansatoarele de rachete au fost scoase din funcțiune, iar circa 250 de sisteme de apărare antiaeriană au fost distruse, transmite Al Jazeera.

Cu toate acestea, Iranul a păstrat capacități militare semnificative: rețelele subterane de rachete au supraviețuit în mare parte, instalațiile din apropierea Strâmtorii Hormuz au revenit la funcționare parțială sau totală, iar producția de drone a fost reluată — un comandant iranian susținând că producția a crescut „de zece ori”.