Irak: Nizar Amedi, ales președinte după 5 luni de blocaj

Parlamentul irakian l-a ales sâmbătă pe Nizar Amedi ca președinte al țării, încheiind un impas politic de cinci luni care a paralizat formarea guvernului. Amedi, în vârstă de 58 de ani, a obținut 227 de voturi în a doua rundă de scrutin, detașându-se net de contracandidatul independent Muthanna Amin Nader, care a primit doar 15 voturi.

Al șaselea președinte de la căderea lui Saddam

Inginer mecanic de formație, absolvent al Universității din Mosul, Amedi devine al șaselea șef de stat al Irakului de la înlăturarea lui Saddam Hussein în 2003. Născut în provincia Duhok din Kurdistanul irakian, el a ocupat anterior funcția de ministru al mediului și a condus biroul politic al Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK) la Bagdad din 2024. A fost, de asemenea, consilier al foștilor președinți Jalal Talabani și Fouad Massoum.

În primul tur de scrutin s-au înscris 16 candidați, iar Amedi a obținut 208 voturi, distanțându-se de rivalii săi, printre care ministrul de externe Fuad Hussein, candidatul Partidului Democrat din Kurdistan (KDP). Votul a depășit cu peste două luni termenul constituțional de 30 de zile de la prima sesiune parlamentară din decembrie.

„Iraq First” și condamnarea atacurilor

„Sunt pe deplin conștient de amploarea provocărilor cu care se confruntă țara noastră”, a declarat Amedi după desemnare, potrivit Al Jazeera. Noul președinte s-a angajat să colaboreze cu toate cele trei ramuri ale puterii și a promovat principiul Iraq First. Totodată, el a condamnat atacurile care au vizat Irakul pe durata conflictului dintre SUA, Israel și Iran.

Bătălia pentru premier: al-Maliki și opoziția SUA

Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială, desemnarea lui Amedi deschide o etapă crucială. Conform Constituției, noul președinte are la dispoziție 15 zile pentru a încredința formarea guvernului candidatului celei mai mari coaliții parlamentare.

Cadrul de Coordonare, o alianță de partide șiite cu legături strânse cu Teheranul și care deține majoritatea în parlament, l-a nominalizat pe fostul premier Nouri al-Maliki pentru această funcție. Al-Maliki a condus Irakul între 2006 și 2014, cedând puterea sub presiune internă și internațională în contextul avansului Statului Islamic.

Nominalizarea sa a stârnit însă reacții dure din partea Washingtonului. Președintele american Donald Trump a calificat-o drept „una foarte proastă”, amenințând că va retrage sprijinul acordat Irakului în cazul în care al-Maliki formează guvernul, relatează AP.

Un Irak prins între Teheran și Washington

Faptul că parlamentul l-a preferat pe Amedi, candidatul PUK — partid considerat mai apropiat de Iran — în detrimentul rivalului său de la KDP, formațiune cu afinități pro-occidentale, reflectă echilibrele fragile din politica irakiană. Analiștii interpretează acest rezultat ca un semnal favorabil Teheranului într-un moment în care Irakul se află prins între cele două puteri, transmite The Jerusalem Post.

Pe durata conflictului, miliții pro-iraniene au atacat baze americane și infrastructură energetică, în timp ce SUA și Israelul au vizat aceste grupări cu raiduri aeriene. Închiderea de către Iran a Strâmtorii Ormuz a perturbat exporturile de petrol ale Irakului, destabilizând economia țării.

De la Moscova, președintele Vladimir Putin l-a felicitat pe Amedi, exprimându-și speranța că noul șef de stat va contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale ruso-irakiene, conform agenției TASS.

Irakul a rămas fără un nou guvern timp de aproape 150 de zile de la alegerile parlamentare din noiembrie 2025. Confruntarea dintre Washington și Teheran pentru influență asupra viitorului executiv irakian abia începe.