Inflația coboară la 6,17% în august; românii rămân cu 2,5% mai săraci

Rata anuală a inflației a scăzut la 6,17% în august 2026, față de 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Reducerea față de luna precedentă este de 2,2 puncte procentuale, cea mai rapidă scădere lunară din ultimele șase luni.

Ce s-a scumpit și ce a rămas stabil

Structura inflației din august arată că prețurile la servicii continuă să urce cel mai rapid — cu 11,28% față de august 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, în timp ce alimentele au înregistrat cea mai modestă creștere, de 2,62%. Prețul carburanților a contrabalansat parțial scăderea inflației, rămânând ridicat pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu.

Bolojan: „Rezultatele eforturilor încep să se vadă"

Premierul interimar Ilie Bolojan a salutat datele INS, precizând că scăderea inflației confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală. „Rezultatele eforturilor făcute de întreaga societate încep să se vadă", a transmis Bolojan.

Acesta a subliniat că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic față de aceeași perioadă din 2025 și a avertizat că „dacă această direcție este abandonată, riscăm să pierdem sacrificiile făcute până acum". Bolojan a menționat că scăderea inflației ar fi fost și mai pronunțată dacă nu ar fi existat presiunea externă pe prețul combustibililor. El apărase anterior tăierile de cheltuieli publice drept singura alternativă la un acord cu FMI, în opinia sa.

Puterea de cumpărare rămâne negativă

Dincolo de această scădere, angajații români se confruntă cu o realitate dificilă: chiar dacă salariile nominale au crescut în numeroase sectoare, majorările au rămas sub nivelul inflației. Potrivit unei analize HotNews pe baza datelor statistice, românii sunt în medie cu 2,5% mai săraci în termeni reali față de acum un an.

Raportul Erste Bank confirmă această dinamică la nivel regional: România este o excepție, cu salarii reale în scădere cu peste 2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prin comparație, Serbia înregistrează creșteri salariale reale de peste 7%, iar Ungaria de aproximativ 6%. „Consolidarea fiscală se reflectă în România prin erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor", arată raportul Erste Bank.

La nivel individual, impactul variază semnificativ. Un profesor a primit o majorare nominală de 1,3%, pierzând aproape 7% din puterea de cumpărare. Un medic sau asistent medical a înregistrat +0,5% nominal și -7,7% în termeni reali. Angajații din IT au primit +7,2% nominal, dar au rămas cu aproximativ 1% mai săraci față de acum un an.

Bursă și dobânzi sub presiune

Scăderea inflației nu a temperat îngrijorările de pe piețele financiare. Bursa de Valori București a deschis vineri dimineață pe scădere, indicele BET coborând cu 2,1% până la cel mai scăzut nivel din 30 iunie încoace, potrivit Ziarul Financiar. Este a patra ședință consecutivă pe minus. Randamentul titlurilor de stat pe zece ani a urcat la 7,2%, maximul din aprilie, semnal că investitorii cer o primă de risc mai mare pentru datoria publică românească.

Analiștii identifică incertitudinea politică internă drept factor principal al vânzărilor, în condițiile în care bursele europene erau pe plus vineri dimineață. Prețurile ridicate ale petrolului reprezintă un factor inflaționist suplimentar, de care investitorii țin seama.

Proiecție: inflația sub 4% până în 2027

Banca Națională a României a revizuit ușor în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 6,1%, și anticipează reducerea acesteia până la 3,4% la sfârșitul lui 2027. BNR va urmări evoluția prețurilor energetice și dinamica salariilor, ambele rămânând factori de risc pentru traiectoria descendentă.