Hormuz: petrol +3%, Iran refuză negocierile cu SUA

Prețurile petrolului au crescut miercuri cu până la 5% după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a lansat o nouă serie de lovituri asupra Iranului, drept represalii pentru atacarea a trei nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz — acțiune pe care armata americană a catalogat-o drept „o încălcare clară a armistițiului”. Ministrul iranian de externe a avertizat că Teheranul nu va relua negocierile pentru un acord final cât timp amenințările americane continuă.

Noile lovituri vin după ce, în noaptea de luni spre marți, SUA lansăaseră un prim val de atacuri ca răspuns la agresiunile iraniene. Escaldarea ridică semne de întrebare privind soarta acordului de la Islamabad şi a armistițiului fragil care ținuse frontul relativ calm în ultimele trei săptămâni.

Lovituri şi sancțiuni în aceeaşi noapte

Potrivit CENTCOM, loviturile au vizat instalații portuare, baze de rachete şi drone, puncte de supraveghere costieră şi sisteme de apărare antiaeriană din sudul Iranului — inclusiv în zonele Sirik, Qeshm şi Bandar Abbas. SUA au caracterizat acțiunile iraniene drept „nejustificate, periculoase şi o încălcare clară a armistițiului”, potrivit PBS NewsHour.

Atacurile iraniene din 7 iulie au vizat trei nave comerciale, printre care tancherul de gaze naturale lichefiate „Al-Rekayyat”, aparținând Qatarului — statul care găzduieşte chiar negocierile SUA-Iran. Garda Revoluționară Iraniană a revendicat indirect acțiunile, conform surselor militare americane.

Concomitent cu loviturile militare, administrația Trump a revocat „General License X” — autorizația care permitea vânzările de petrol iranian în cadrul acordului interimar semnat la 17 iunie la Islamabad — înlocuind-o cu o variantă mai restrictivă, „General License X1”, relatează CBS News. Petrolul iranian reprezenta principala sursă de venituri a regimului.

Petrolul reacționează brusc

Piețele au răspuns imediat: contractele futures Brent au urcat cu 3% până la 74,16 dolari pe baril, în timp ce indicele american WTI a avansat cu 2,8% la 70,44 dolari, conform CNBC. La un moment dat în sesiunea de tranzacționare, ambii indicatori depăşiseră creşteri de 5%, pe fondul îngrijorărilor că o nouă escaladare a conflictului ar putea bloca definitiv una din cele mai importante artere energetice ale lumii.

Prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ 20% din consumul mondial de petrol. Traficul comercial a scăzut dramatic față de nivelurile din prima parte a anului — de la 130-160 de nave pe zi, înainte de izbucnirea războiului în februarie, la doar 30-40 de traversări zilnice în prezent. Pe 7 iulie, numărul a înregistrat o uşoară revenire la 40 de traversări, față de 24 cu o zi înainte, potrivit Al Jazeera.

Iran: „Respectați semnătura”

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat pe platforma X un mesaj direct Washingtonului: „Negocierile pentru acordul final NU vor începe dacă amenințările continuă”. El a invocat paragraful 13 din Memorandumul de Înțelegere semnat pe 17 iunie la Islamabad, care stabilea o perioadă de 60 de zile de negocieri. „Respectați semnătura”, a adăugat Araghchi, conform Jerusalem Post.

Wall Street Journal a consemnat că SUA şi-ar dori continuarea dialogului în ciuda loviturilor militare, dar Teheranul a respins această posibilitate în termeni clari. Dezacordul fundamental persistă în privața mai multor dosare: statutul Strâmtorii Hormuz, deblocarea activelor iraniene înghețate, ridicarea pe termen lung a sancțiunilor şi programul nuclear.

Qatar: mediator şi victimă simultan

Situația Qatarului ilustrează paradoxul diplomatic al momentului: Doha găzduieşte negocierile SUA-Iran, dar propriul tancher a fost avariat de forțele iraniene. Ministerul de Externe qatarian a declarat că „Iran poartă responsabilitatea juridică deplină” pentru atac şi a cerut Teheranului să „înceteze toate practicile care subminează securitatea regională sau amenință siguranța navigării maritime internaționale”, potrivit The Guardian.

Perspectiva pe termen lung

În ciuda turbulențelor actuale, analiştii de transport maritim citați de Al Jazeera se arată optimişti pe termen lung. „Transportul maritim va arăta remarcabil de similar cu ce cunoaştem astăzi, peste cinci ani”, a declarat Punit Oza de la Maritime NXT. „Navele nu navighează pentru că proprietarii lor doresc astfel; navighează pentru că lumea are nevoie de cereale, minereu de fier, gaze sau televizoare.” Judah Levine de la Freightos a estimat că transportul de containere va reveni, cel mai probabil, la tiparele anterioare conflictului.