Hamburg judecă primul suspect în dosarul sabotajului Nord Stream

Prima audiere a procesului sabotajului gazoductelor Nord Stream a avut loc miercuri la Curtea Regională Superioară Hanseatică din Hamburg. Ofițerul ucrainean Serhii Kuznietsov, în vârstă de 50 de ani, a apărut în sala de judecată drept singurul inculpat dintr-un grup de șapte suspecți ucraineni, acuzat de complicitate la crimă de război — cea mai gravă calificare din dosarul unuia dintre cele mai spectaculoase atacuri de infrastructură din istoria europeană recentă.

Acuzații și negare

Procurorii germani susțin că Kuznietsov a coordonat un grup de agenți ucraineni, printre care scafandri și un specialist în explozivi, care au închiriat o barcă de vânătoare din portul Rostock, au falsificat documente și au transportat explozivi militari cu cronometru până la conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pe fundul Mării Baltice, în apropiere de insula daneză Bornholm. Conform dosarului, acuzatul a intrat în Germania cu trei săptămâni înainte de atac, folosind un pașaport ucrainean falsificat. Parchetul mai susține că grupul a acționat sub ordinele autorităților statului ucrainean.

Apărarea a respins acuzațiile în integralitate. Avocatul Jes Meyer-Lohkamp a invocat lipsa probelor: nu există amprente pe iahtul utilizat și niciun martor care să îl fi văzut pe Kuznietsov la bord. Totodată, avocatul a atras atenția că obligațiile de secret militar ucrainean îl împiedică pe client să se apere pe deplin, formulând lapidar: „Cine nu poate vorbi nu poate fi condamnat". Un al doilea avocat al apărării, Nicola Canestrini, a avansat un argument mai controversat: că distrugerea conductei, o infrastructură rusă, nu ar constitui neapărat o crimă în contextul unui conflict armat. Procurorii au respins interpretarea.

Reconstrucția operațiunii din 2022

Pe 26 septembrie 2022, seismologii suedezi au înregistrat mai multe explozii sub Marea Baltică, la un interval de 17 ore. Trei din cele patru conducte ale gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost rupte, eliberând cantități masive de metan în atmosferă — cea mai mare emisie deliberată sau accidentală de gaz natural din istoria maritimă modernă. Înainte de invazia rusă din 2022, aceste conducte asigurau circa jumătate din importurile germane de gaze naturale.

Potrivit actului de acuzare, obiectivul operațiunii era să întrerupă permanent livrările de gaze și să priveze Rusia de veniturile necesare finanțării operațiunilor militare. Patru ani mai târziu, aceasta este prima procedură penală în care probe și mărturii vor fi prezentate sub jurământ în public, după cum Hamburg anunțase deschiderea dosarului pe 14 octombrie.

Poziție diplomatică dificilă pentru Germania

Procesul se desfășoară într-un moment sensibil: Berlinul sprijină Ucraina cu armament și finanțare, dar parchetul german acuză autoritățile statului ucrainean că ar fi ordonat sabotajul. Expertul Joachim Weber a descris situația drept o poziție dificilă pentru guvernul german. Ucraina a negat în mod constant orice implicare în atacul din 2022.

Procesul este programat să se întindă până în februarie 2027, cu 16 ședințe planificate până la mijlocul lunii decembrie, plus audieri suplimentare în ianuarie. Procurorii germani au identificat în total șapte suspecți ucraineni, dar doar Kuznietsov se află în prezent în banc.