Germania votează în Berlin și Mecklenburg: AfD poate bate SPD

Aproximativ 3,8 milioane de alegători din landurile Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest au mers duminică la urne, în două alegeri regionale care pun sub presiune cancelarul Friedrich Merz și pot consolida ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD).

Mecklenburg-Pomerania: luptă strânsă între SPD și AfD

Cel mai tensionat vot are loc în Mecklenburg-Pomerania de Vest, unde sondajele din septembrie arată o cursă extrem de strânsă: SPD conduce cu 37%, iar AfD urmează la 36% — o diferență nesemnificativă față de marja de eroare. Premierul în funcție Manuela Schwesig, care conduce landul din 2017, înfruntă candidatul AfD Leif-Erik Holm. Cei doi s-au confruntat direct în singura dezbatere televizată față în față, după ce CDU și Die Linke au fost controversat eliminate din emisiune.

Miza istorică este uriașă: SPD guvernează Mecklenburg-Pomerania de Vest fără întrerupere din 1998. O victorie a AfD ar pune capăt a 28 de ani de dominație social-democrată în acest land rural din nord-estul Germaniei.

CDU se află într-o situație critică, cu sondaje care o plasează în jurul pragului de 5% necesar pentru reprezentare parlamentară. Dacă partidul cancelarului Merz nu depășește această barieră, ar rămâne complet în afara landtagului — o lovitură simbolică gravă.

Berlin: fragmentare și criză locativă

În capitala federală, tabloul electoral este mult mai fragmentat. Cifrele recente plasau Die Linke pe primul loc cu aproximativ 21%, urmată de CDU cu 20% și AfD cu 18-20%, în timp ce Verzii obțineau 15-16%, iar SPD se prăbușea la circa 12% — față de 18,4% înregistrat în alegerile din 2023.

Principala sursă a insatisfacției este criza locativă: 77% dintre berlinezi se declară nemulțumiți de administrația actuală, potrivit unui sondaj citat de Adevărul. Berlinul are nevoie de 211.000 de unități locative până în 2040, dar coaliția s-a angajat la construcția a doar 20.000 pe an.

CDU a intrat în campanie cu un candidat nou: Stefan Evers a preluat ștafeta după ce primarul Kai Wegner s-a retras în iulie, criticat pentru absența sa în timpul unui atac asupra rețelei electrice. SPD a traversat și ea un scandal: Steffen Krach a intrat sub anchetă la 9 septembrie pentru suspiciuni de mită legate de privatizarea unor spitale, deși neagă acuzațiile.

Toate marile partide berlineze aplică „cordonul sanitar" față de AfD, refuzând orice colaborare cu aceasta. Cel mai probabil scenariu este o coaliție Die Linke-SPD-Verzi, similară celei care a guvernat Berlinul între 2016 și 2023.

Precedentul din Saxonia-Anhalt

Alegerile din 20 septembrie vin la două săptămâni după ce AfD a obținut un rezultat istoric în Saxonia-Anhalt, unde a ratat cu puțin majoritatea absolută. Partid anti-imigrație cunoscut și pentru contactele sale cu Kremlinul pe tema gazelor rusești, AfD a atras atunci 170.000 de alegători care votau pentru prima dată și a preluat 82.000 de foști votanți CDU. Analistul Cătălin Buciumeanu, citat de Adevărul, consideră că „ceea ce se întâmplă este mai mult decât un vot de protest", subliniind că AfD obține 61% în rândul muncitorilor și 52% în grupul de vârstă 35-59 de ani.

Potrivit Al Jazeera, experții electorali privesc victoria din Saxonia-Anhalt „ca pe primul pas al AfD spre câștigarea alegerilor federale din 2029".

Miza pentru Merz

Cancelarul Friedrich Merz, al cărui rating de aprobare a coborât la circa 14%, și-a golit agenda de duminică pentru a gestiona eventualele urmări ale testului electoral. Rezultatele slabe ale CDU în ambele landuri — în special un scor sub pragul de 5% în Mecklenburg — ar amplifica presiunile din interiorul coaliției federale conduse de el.

Primele exit poll-uri sunt așteptate la ora 18:00 (ora locală germană, 19:00 ora României).