Germania acuză Rusia de sabotajul cu dronă de la Leipzig/Halle

Germania a atribuit oficial Rusiei, marți, 1 septembrie, tentativa de sabotaj cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle din 4 august 2026, anunțând o serie de măsuri de ripostă diplomatice. NATO și Uniunea Europeană au exprimat solidaritate deplină cu Berlinul și pregătesc sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei.

Ce s-a întâmplat pe 4 august

În noaptea de 4 spre 5 august, polițiști aflați în misiune de securitate la aeroportul Leipzig/Halle au descoperit o dronă echipată cu dispozitiv exploziv în imediata apropiere a unui avion cargo Antonov Airlines ucrainean. Aeronava transporta provizii militare și era parcată pe platformă. Drona a fost neutralizată cu ajutorul unui robot. O a doua dronă s-ar fi ciocnit în aceeași noapte cu un avion cargo DHL care se pregătea să aterizeze, forțând echipajul să renunțe la aterizare. La aproximativ zece zile mai târziu, o a treia dronă — cu reziduuri de hexogen, un exploziv puternic — a fost găsită pe un câmp din apropiere.

Anchetatorii germani au concluzionat că atacatorii „ar fi putut pune în executare un atac mult mai amplu decât cel cunoscut de public", conform relatărilor The Guardian.

Atribuirea oficială și măsurile de ripostă

Ministrul german de interne Alexander Dobrindt a declarat marți, alături de ministrul de externe Johann Wadephul: „Anchetele polițienești, tiparele infracționale și informațiile serviciilor de securitate stabilesc responsabilitatea Rusiei." Componentele dronelor sunt „cunoscute din alte operațiuni hibride desfășurate de Rusia și din războiul purtat împotriva Ucrainei", a precizat Dobrindt.

Ca răspuns, Berlin a anunțat:

• Închiderea consulatului rus din Bonn până pe 18 septembrie;
• Rezilierea contractului pentru Casa Rusiei din Berlin, acuzată că a servit drept platformă de spionaj și propagandă;
• Convocarea ambasadorului rus pentru a-i comunica deciziile;
• Înăsprirea controalelor la frontieră pentru cetățeni ruși;
• Presiune în UE pentru sancțiuni suplimentare și limitarea „flotei fantomă" rusești.

Reacțiile NATO și UE

Secretarul general NATO Mark Rutte a susținut că „dovezile sunt clare" și că „încercările Moscovei de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua." Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a exprimat „solidaritate deplină" cu Germania și a anunțat discuții cu Rutte pentru o reacție coordonată. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a calificat evenimentul drept „atac hibrid cinetic."

Subiectul a fost inclus pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe UE din Irlanda.

Aeroportul Leipzig/Halle — nod strategic NATO

Leipzig/Halle nu este un aeroport oarecare: infrastructura este utilizată de armata germană, de forțele NATO și de Antonov Airlines, compania cargo ucraineană care transportă cea mai mare parte din proviziile aeriene ale Kievului. Sabotarea acestui nod ar fi perturbat semnificativ lanțul de aprovizionare militară al Ucrainei.

Dobrindt a avertizat că Germania „nu este în război, dar este ținta zilnică a unui război hibrid" și că noi atacuri sunt de așteptat. Același tipar de operațiuni hibride rusești a fost remarcat și în spațiul aerian al României, pe fondul incursiunilor cu drone care au generat tensiuni diplomatice.

Reacția Kremlinului

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zakharova, a calificat acuzațiile drept „fabricate" și a afirmat că Germania este „complicele escaladării" conflictului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Berlinul că urmează „calea escaladării", fără dovezi care să susțină acuzațiile.

Incidentul a survenit la câteva zile după descoperirea unor dispozitive explozive și incendiare improvizate la o substație electrică din Brandenburg — al doilea incident suspect de sabotaj pe teritoriul german din aceeași săptămână.