Franța, revolte majore: primăria Limoges arde, 1.800 de arestați

Franța a traversat sâmbătă cel mai violent weekend din ultimii ani, după ce manifestații pașnice organizate împotriva costului ridicat al vieții și a planurilor de austeritate ale guvernului au degenerat în revolte generalizate. Bilanțul preliminar: aproximativ 1.800 de persoane arestate la nivel național, peste 500 de polițiști și jandarmi răniți, iar în orașul Limoges primăria istorică — monument construit în 1883 — a fost parțial distrusă de un incendiu provocat deliberat.

Primăria din Limoges, parțial distrusă de incendiu

Cel mai grav incident al nopții s-a produs la Limoges, unde un grup de manifestanți mascați a incendiat mai întâi o mașină de poliție, a spart vitrine și a pătruns în sediul primăriei. Acoperișul clădirii s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar două treimi din exteriorul monumentului au dispărut în flăcări. Pompierii au reușit să salveze parțial aripa vestică. „Este devastator", a declarat un locuitor din Limoges pentru BBC, care a relatat șocul comunității față de distrugerea unuia dintre simbolurile orașului.

550.000 de manifestanți în toată Franța

Potrivit Ministerului de Interne francez, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații în toată țara, dintre care 110.000 la Paris, unde adunarea centrală a avut loc la Place de la République. Organizatorii protestelor au estimat prezența la 800.000 de participanți.

Conform CNBC, protestele au izbucnit pe fondul nemulțumirilor față de scumpirea traiului și față de intenția guvernului de a reduce cheltuielile publice, tocmai când Parlamentul urmează să voteze bugetul. Incidente violente s-au produs în Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille, Strasbourg și Rouen, unde hoteluri, supermarketuri și sedii de primărie au fost vandalizate sau jefuite. La Tours, protestatarii au blocat autostrada A10.

Macron: „Vinovații vor plăti"

Președintele Emmanuel Macron a susținut un discurs televizat duminică în care și-a exprimat „furie și rușine" față de violențele din weekend, potrivit Al Jazeera. „Privind aceste imagini, ne-am întrebat cu toții: ce le-a trecut prin minte? Cum pot cetățeni francezi să facă asta Franței?" a declarat Macron, promițând că cei care „au căutat să doboare Republica" vor fi trași la răspundere.

Macron a făcut distincție între manifestanții cu „revendicări legitime" și elementele pe care le-a descris ca insurecționare din „grupuri radicale de extremă stângă, alături de criminali". El a anunțat că analizează posibilitatea interzicerii anumitor adunări publice pentru a preveni repetarea unor astfel de scene.

Context: austeritate și putere de cumpărare în scădere

Protestele din 17 octombrie 2026 au cumulat mai multe surse de nemulțumire socială: puterea de cumpărare în scădere, subfinanțarea sistemului de educație și opoziția față de planul de austeritate bugetară al guvernului. Chemarea la protest, fără afiliere politică declarată, a circulat inițial pe TikTok și a mobilizat deopotrivă studenți, liceeni și simpatizanți ai mișcării Vestele Galbene.

La Paris, 855 de persoane au fost reținute, potrivit prefecturii de poliție — dintr-un total național de aproximativ 1.800 de arestați.