Finlanda inaugură gardul anti-Rusia de 200 km: 356 milioane euro

Finlanda a finalizat oficial, luni, construcția unui gard de 200 de kilometri de-a lungul frontierei sale estice cu Rusia, marcând una dintre cele mai ample investiții în securitate la granița NATO cu Rusia de după Războiul Rece. Ceremonia de inaugurare a avut loc în apropierea punctului de trecere Nuijamaa, în sud-estul țării.

Ce include bariera și cât a costat

Gardul metalic are o înălțime de 4,5 metri și este prevăzut cu sârmă ghimpată. De-a lungul său a fost amenajat un drum de patrulare și o bandă defrișată de 25 de metri lățime; de-a lungul întregului ansamblu au fost instalate camere de supraveghere, senzori, lumini și sisteme de avertizare sonoră, potrivit postului public finlandez YLE.

Proiectul a costat 356 de milioane de euro — cu 22 de milioane sub bugetul inițial — și a implicat sute de companii, până la 600 de muncitori și 150 de utilaje în perioada de vârf. Mentenanța anuală este estimată la 1,5–3 milioane de euro.

Structura nu acoperă decât aproximativ 15% din granița finlandezo-rusă, care se întinde pe 1.340 de kilometri în total. Secțiunile au fost amplasate în zonele considerate cele mai vulnerabile la presiune migratorie și la activități hibride.

De ce a construit Finlanda gardul

Construcția a fost decisă în 2022, la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei. Contextul imediat l-a constituit criza de la frontieră din toamna lui 2023: peste 1.300 de migranți fără vize au ajuns în Finlanda prin punctele de trecere estice în câteva săptămâni, ceea ce a condus la închiderea integrală a frontierei în decembrie 2023 — restricție care rămâne în vigoare.

Oficialii finlandezi acuză Moscova că a instrumentalizat migrația pentru a destabiliza un stat membru NATO — acuzație pe care Kremlinul o neagă. Scenariul se înscrie în același tipar cu tacticile aplicate la frontierele Poloniei, Letoniei și Estoniei.

Ministrul de Interne Mari Rantanen a declarat la ceremonia de la Nuijamaa: „Cea mai importantă datorie a statului este să asigure siguranța cetățenilor săi. Astăzi este calm, dar tensionat — nu știm ce va fi mâine.” Rantanen a adăugat că va evalua extinderea zonelor împrejmuite și o posibilă solicitare de fonduri europene în acest scop.

Context: Finlanda în NATO și presiunile hibride

Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, abandonând o neutralitate militară menținută timp de decenii. De atunci, Helsinki a accelerat investițiile în apărare și securitate la frontieră. Șeful Gărzii de Frontieră, Markku Hassinen, a subliniat că noua infrastructură îmbunătățește „mobilitatea de patrulare, conștientizarea situațională și capacitatea de răspuns la migrația neregulată în masă”, potrivit Bloomberg.

Gardul vine în contextul mai larg al amenințărilor hibride la adresa NATO: sabotaje de cabluri submarine în Marea Baltică, amenințări cu drone și presiune migratorie coordonată. Finlanda analizează totodată extinderea Legii de Securitate a Frontierelor până la sfârșitul lui 2028, care permite respingerea cererilor de azil în anumite circumstanțe — o prevedere criticată de organizațiile pentru drepturile omului.

În același context de securitate europeană, România a aprobat, tot luni, în cadrul CSAT planul de înzestrare militară pentru 2027–2036, cu o țintă de 5% din PIB alocat apărării.