Fed menține dobânzile, cel mai mare dezacord din 1992

Rezerva Federală a Statelor Unite a decis miercuri să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75%, pentru a treia ședință consecutivă. Decizia a fost însă marcată de cel mai mare nivel de dezacord din ultimii 34 de ani: patru din cei doispărezece membri ai Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) au exprimat un vot divergent.

Patru voci disonante

Trei membri — Beth Hammack (Fed Cleveland), Neel Kashkari (Fed Minneapolis) și Lorie Logan (Fed Dallas) — s-au opus limbajului care sugera o înclinare spre viitoare reduceri de dobândă. De cealaltă parte, guvernatorul Stephen Miran, numit de președintele Trump, a votat pentru o reducere imediată de 0,25 puncte procentuale. Un asemenea nivel de dizidenți nu s-a mai înregistrat din octombrie 1992.

Divizarea reflectă dilema cu care se confruntă banca centrală americană: inflația, alimentată de prețurile energiei, împinge într-o direcție, în timp ce economia în încetinire ar necesita o relaxare monetară.

Inflația, agravată de conflictul din Iran

Comunicatul Fed a adus o schimbare de ton semnificativă. Dacă anterior inflația era descrisă drept „oarecum ridicată”, formularea actuală o califică drept „ridicată, reflectând în parte creșterea recentă a prețurilor globale ale energiei”. Indicele prețurilor de consum a ajuns la 3,3% în martie, cu prognoze de 3,9% pentru aprilie, conform CBS News.

Comitetul a recunoscut explicit că „evoluțiile din Orientul Mijlociu contribuie la creșterea incertitudinii privind perspectivele economice”. Cotațiile petrolului Brent au depășit 119 dolari pe baril, potrivit Al Jazeera, iar prețul mediu al benzinei în SUA a ajuns la 4,23 dolari pe galon — cu 1,25 dolari mai mult față de nivelul anterior conflictului.

Powell: „patru șocuri de ofertă”

Președintele Jerome Powell a descris situația drept „neobșnuit de dificilă”, enumerând cele patru șocuri de ofertă cu care s-a confruntat economia americană în ultimii ani: pandemia, invazia Rusiei în Ucraina, tarifele comerciale și acum conflictul din Iran.

Powell a confirmat că va rămâne în Consiliul Guvernatorilor al Fed chiar și după ce va fi înlocuit la conducerea instituției, precizând că dorește „să se asigure că investigația este finalizată în mod corespunzător” — o aluzie la presiunile administrației Trump privind independența băncii centrale.

Warsh, aprobat de Comitetul Senatului

În aceeași zi, Comitetul Bancar al Senatului a aprobat, pe linie de partid, nominalizarea lui Kevin Warsh drept viitor președinte al Fed. Warsh a promis „o schimbare de regim” și reduceri ale dobânzilor, în concordanță cu solicitările președintelui Trump, relatează Economica.net.

Tranziția la vârful celei mai importante bănci centrale din lume se produce într-un moment delicat. Mandatul lui Powell expiră pe 15 mai, iar majoritatea economiștilor estimează că nu vor avea loc reduceri de dobândă înainte de sfârșitul anului 2026 sau chiar 2027, în condițiile în care inflația rămâne departe de obiectivul de 2%.

Cu un petrol peste 100 de dolari pe baril, un conflict militar în desfășurare în Orientul Mijlociu și o tranziție de conducere la banca centrală, Fed se confruntă cu una dintre cele mai complexe conjuncturi din istoria sa recentă.