Europa își accelerează reînarmarea sub presiunea NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va convoca în perioada următoare o reuniune de amploare la Bruxelles cu directorii executivi ai celor mai mari companii europene de apărare, cerându-le să accelereze investițiile fără a mai aștepta comenzi guvernamentale formale, potrivit Financial Times.

La reuniune sunt așteptați reprezentanții Rheinmetall, Airbus, Saab, Leonardo, Safran și MBDA — principalii producători europeni de armament. „Scopul este ca majorarea cheltuielilor de apărare să se materializeze concret”, a precizat un oficial implicat în pregătirea întâlnirii, citat de FT.

Urgența: rachete, bani și retragerea americană

Miza reuniunii este enormă. Conform FT, ținta discutată în cadrul NATO este de 5% din PIB pentru cheltuieli militare, ceea ce ar presupune o creștere a bugetelor de apărare cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2035, față de nivelul din 2024. Însă capacitatea industrială europeană rămâne insuficientă, în special în domeniul rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Presiunea este amplificată de retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, anunțată de Pentagon la începutul lunii mai, și de reconfigurarea infrastructurii militare NATO în Europa. Consumul accelerat de muniție americană în Orientul Mijlociu a generat semnale de alarmă suplimentare privind fiabilitatea aprovizionării din surse transatlantice.

Rheinmetall intră pe piața rachetelor de croazieră

Un semnal concret al accelerării vine de la Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament terestru. Compania germană a anunțat crearea unei societăți mixte cu start-up-ul olandez Destinus, denumită Rheinmetall Destinus Strike Systems, care va produce rachete de croazieră cu o rază de acțiune de peste 700 de kilometri.

Producția va începe la sfârșitul lui 2026 sau la începutul lui 2027, conform comunicatului oficial Rheinmetall. Destinus furnizează deja peste 2.000 de sisteme de rachete anual, validate operațional în Ucraina, iar Ministerul rus al Apărării a plasat compania pe o listă de posibile ținte.

„Conflictul modern este definit de volum și raport cost-eficiență”, a spus Mikhail Kokorich, cofondatorul Destinus, subliniind că rachetele trebuie tratate ca produse industriale, nu ca sisteme de producție limitată. Rheinmetall raportează un portofoliu record de comenzi de 73 de miliarde de euro și estimează o creștere a veniturilor de 40-45% în 2026, până la peste 14 miliarde de euro.

De la mașini la blindate: industria auto se reorientează

Presiunea se extinde și dincolo de companiile tradiționale de apărare. Directorul executiv al Mercedes-Benz, Ola Källenius, a afirmat că producătorul auto este deschis să contribuie la consolidarea capabilităților de apărare europene. „Lumea a devenit mai imprevizibilă și este clar că Europa trebuie să-și întărească capacitățile de apărare. Dacă putem juca un rol pozitiv, suntem pregătiți”, a adăugat Källenius, conform Euronews.

Volkswagen evaluează la rândul său producția de vehicule militare de transport la uzina din Osnabrück, iar Rheinmetall examinează conversia unor fabrici de componente auto din Neuss și Berlin pentru producția de apărare, relatează Euronews. Tranziția vine pe fondul unei crize profunde în sectorul auto german: Mercedes-Benz a raportat o scădere a profitului cu 49%, iar majoritatea constructorilor au anunțat concedieri.

Kallas: „SUA, China și Rusia nu vor o UE unită”

Pe plan politic, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat duminică la Conferința Lennart Meri de la Tallinn că Statele Unite, China și Rusia preferă o Europă fragmentată. „Nu le place Uniunea Europeană, asta e foarte clar. Dacă rămânem uniți, dacă acționăm împreună, atunci avem o forță egală cu a lor”, a transmis Kallas, potrivit Digi24.

Kallas a criticat strategiile de „divide și cucerește”, avertizând că unele state europene sunt tentate de acorduri bilaterale care subminează coeziunea blocului. Referindu-se la China, ea a descris două opțiuni pentru Europa: creșterea subvențiilor — pe care a comparat-o cu „morfina” — sau utilizarea instrumentelor comerciale ale UE, o „chimioterapie” mai dureroasă, dar mai eficientă.