Estul NATO oferă contribuții mai mari ca SUA să-și mențină trupele

Statele NATO din flancul estic al Alianței pregătesc o ofertă prin care se angajează să suporte o cotă mai mare din cheltuielile legate de găzduirea trupelor americane, în încercarea de a descuraja administrația Trump să reducă prezența militară a SUA în regiune. Inițiativa va fi prezentată la o reuniune programată pe 27 august la Bruxelles, potrivit Bloomberg.

Reuniunea de la Bruxelles: miza pentru flancul estic

Întâlnirea reunește aliații est-europeni cu Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru Politică, coordonatorul politic al reexaminării strategice a prezenței militare SUA în Europa (Europe Force Posture Review), lansată oficial pe 28 iulie 2026. Procesul, care poate dura până la șase luni, a fost anunțat de secretarul Apărării Pete Hegseth în iunie, la reuniunea ministerială NATO de la Bruxelles.

Colby a stabilit criteriile după care aliații vor fi evaluați: contribuții financiare, acces la baze militare și drepturi de survol. Hegseth a avertizat că unele state vor „pica" evaluarea, altele o vor „promova cu rezultate excelente". Conceptul promovat de Colby — denumit „NATO 3.0" — presupune că Europa să preia responsabilitatea primară a apărării sale convenționale.

Reduceri deja în curs

Reexaminarea vine după o serie de reduceri concrete ale prezenței americane în Europa: aproximativ 5.000 de trupe retrase din Germania, anularea rotației brigăzii de luptă blindate în Polonia (circa 4.000 de soldați) și încheierea misiunii brigăzii rotative a Armatei SUA în România, în octombrie 2025. Numărul bombardierelor strategice americane dislocate în Europa a scăzut de la două la unul singur operațional.

În total, SUA mențin între 80.000 și 100.000 de militari pe continent, cel mai mare contingent aflându-se în Germania.

România — investiție record, prezență redusă

România se numără printre țările cele mai expuse în urma retragerilor, dar și printre cele mai proactive în negocieri. Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu face obiectul unui program de investiții de 4 miliarde de euro, destinat să o transforme în una dintre cele mai mari baze NATO din Europa — mai mare decât Ramstein din Germania, conform analiștilor citați de Romania Insider. Potrivit acelorași estimări, baza ar putea primi 5.000 de soldați suplimentari fără investiții majore de infrastructură.

Președintele Nicușor Dan a transmis că România „vrea cât mai mulți soldați americani cu putință", iar Colby a confirmat că s-a întâlnit în iulie cu consilierul de securitate națională al României, Marius Lazurca, căruia i-a prezentat poziția Pentagonului privind reexaminarea.

Pe plan american, senatorii de la Comitetul pentru Forțe Armate al Senatului, în frunte cu Roger Wicker, alături de omologi din Camera Reprezentanților, s-au opus în scris retragerii trupelor din România, calificând decizia drept contraproductivă pentru securitatea flancului estic.

Ce urmează

Reuniunea de pe 27 august va fi un test pentru coeziunea aliată și pentru disponibilitatea Washingtonului de a lua în calcul ofertele financiare ale partenerilor. Concluziile reexaminării sunt așteptate în lunile următoare — procesul urmând să dureze cel mult șase luni de la lansarea din iulie 2026, potrivit Stars and Stripes.