Elvețienii resping neutralitatea absolută cu 70% la referendum

Alegătorii elvețieni au respins duminică, 27 septembrie, propunerea de înăsprire constituțională a neutralității țării cu un scor covârșitor: 69,74% împotrivă față de 30,26% pentru. Participarea la scrutin a fost de 47,05%. Inițiativa, susținută de Uniunea Democratică de Centru (UDC/SVP), ar fi restricționat sever cooperarea Elveției cu NATO și posibilitatea de a impune sancțiuni internaționale.

Ce propunea inițiativa

Măsura ar fi modificat Constituția federală elvețiană pentru a defini neutralitatea drept „permanentă și înarmată". Concret, ar fi interzis orice cooperare militară cu alianțe precum NATO în timp de pace și ar fi limitat participarea la sancțiuni internaționale exclusiv la cele aprobate de Consiliul de Securitate al ONU — organ în care Rusia deține drept de veto. Inițiativa era astfel incompatibilă cu sancțiunile economice pe care Elveția le aplică Rusiei din 2022.

Potrivit proiecțiilor inițiale ale institutului GFS Bern, citate de Al Jazeera, aproximativ 71% s-au opus inițiativei — cifră confirmată ulterior prin rezultatul oficial de 69,74%.

Sancțiunile anti-ruse, miza centrală a campaniei

Elveția a aderat, în premieră, la pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei după invazia din 2022 — un pas fără precedent pentru o țară cu tradiție neutră. Printre măsuri s-au numărat blocarea activelor oligarhilor ruși, restricții bancare severe și embargouri la exportul de tehnologie. Potrivit rapoartelor citate de media internaționale, Elveția a vizat aproximativ 70% din piața bancară rusă.

Dacă inițiativa ar fi fost adoptată, Elveția ar fi trebuit să ridice aceste sancțiuni, deoarece ele nu au un mandat explicit al Consiliului de Securitate ONU. Criticii — inclusiv toate partidele majore, cu excepția UDC — au calificat propunerea drept „pro-rusă". Susținătorii votului „Nu" au argumentat că Elveția „nu se uită în altă parte" și că neutralitatea nu înseamnă indiferență față de agresiunea militară.

Reacțiile după vot

Ignazio Cassis, ministrul elvețian de Externe, a salutat rezultatul. Cassis afirmase pe parcursul campaniei că „neutralitatea a fost întotdeauna aplicată cu o anumită flexibilitate" și că tocmai această capacitate de adaptare o face valoroasă. Consiliul Federal a subliniat că „neutralitatea noastră și-a dovedit valoarea nu pentru că era rigidă, ci pentru că a fost aplicată cu înțelepciune".

Lukas Reimann, parlamentar UDC care a susținut inițiativa, a acceptat înfrângerea: „Nu sunt mulțumit de rezultat, dar este încurajator că angajamentul față de neutralitate a fost exprimat de toate grupurile politice." UDC nu a anunțat planuri legislative imediate pe această temă.

Implicații pentru politica externă

Prin respingerea inițiativei, Elveția menține cadrul legal care îi permite cooperarea cu NATO în domenii non-combatante: exerciții comune, securitate cibernetică și schimb de informații. Sancțiunile economice aplicate Rusiei rămân în vigoare. Rezultatul reconfirmă poziția Elveției ca actor occidental predictibil, care echilibrează neutralitatea formală cu solidaritatea față de ordinea democratică occidentală.