Eisenkot conduce în Israel înaintea alegerilor; Netanyahu sub judecată

Israelul se îndreaptă spre alegerile parlamentare din 27 octombrie 2026 cu sondajele la egalitate și perspectiva unui rezultat imprevizibil. Fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, Gadi Eisenkot, poate deveni primul premier care îl înlătură pe Benjamin Netanyahu după trei ani de criză politică, conflict armat și acuzații penale.

Sondaje strânse, nicio majoritate clară

Potrivit unui sondaj Channel 13 realizat pe 24 septembrie, blocul de partide anti-Netanyahu a însumat 52 de mandate — față de 51 pentru coaliția actualului premier. Yashar, partidul fondat de Eisenkot în septembrie 2025, este creditat cu 23–25 de mandate în mai multe sondaje, față de 21–23 pentru Likud-ul lui Netanyahu.

Niciun bloc nu atinge însă pragul de 61 de mandate necesar formării unui guvern fără sprijinul partidelor arabe sau al celor ultra-ortodoxe. Eisenkot a exclus public parteneriatul cu ambele categorii, ceea ce face ca drumul spre o majoritate stabilă să rămână incert.

Cine este Gadi Eisenkot

Eisenkot, în vârstă de 71 de ani, a intrat în politică după ce a pierdut un fiu — Gal Eisenkot — ucis în luptele din Gaza în decembrie 2023. Fost șef al Statului Major IDF și fost membru al Cabinetului de Război, el a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai negocierii eliberării ostaticilor rămași în captivitate. Yashar se poziționează în centrul spectrului politic sionist, promovând refacerea independenței justiției și o soluție diplomatică pentru Gaza. Lipsa unui trecut politic îi conferă un avantaj de imagine față de un electorat obosit de clasa politică tradițională.

Netanyahu sub presiune judiciară

Netanyahu participă la alegeri cu trei dosare penale active — fraudă, abuz de funcție și mită. Și-a finalizat depoziția ca martor în propriul proces în iunie 2026, după 98 de ședințe desfășurate pe parcursul a 18 luni. Nu există niciun verdict până în prezent. În campanie, Netanyahu descrie procesul drept o persecuție politică, beneficiind de sprijinul explicit al președintelui american Donald Trump, care a calificat procedura drept o „vânătoare de vrăjitoare".

O campanie marcată de 7 octombrie

Temele centrale ale campaniei sunt direct legate de consecințele atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Opoziția solicită constituirea unei comisii de anchetă de stat independente privind eșecurile care au permis atacul — cerere pe care Netanyahu o refuză. Soarta celor aproximativ 100 de ostatici rămași în Gaza împarte profund opinia publică între susținătorii unui acord cu Hamas și cei care cer continuarea presiunii militare.

Alte subiecte fierbinți includ scutirile de serviciu militar ale comunităților ultra-ortodoxe — percepute ca inechitabile de soldații seculari după trei ani de conflict — și restaurarea echilibrului constituțional dintre Curtea Supremă și Parlament, deteriorat în 2023.

Economia după trei ani de război

Viitorul premier va prelua o situație fiscală dificilă. Costurile totale ale conflictelor din 2023–2026 sunt estimate la 350 de miliarde de șecheli — echivalentul a circa 114 miliarde de dolari —, potrivit Jerusalem Post. Datoria publică a crescut de la 60,5% din PIB la începutul lui 2023 la aproximativ 70% în prezent, iar cheltuielile cu apărarea s-au stabilizat la circa 6% din PIB, față de 4,5% înaintea războiului. Sectorul tehnologic israelian a continuat să funcționeze pe parcursul conflictului, iar piața muncii rămâne tensionată.