După Orbán: câștigători și perdanți pe harta Europei

Victoria lui Péter Magyar cu majoritate constituțională în alegerile parlamentare de duminică redesenează echilibrele de putere în Uniunea Europeană. După 16 ani de guvernare Viktor Orbán, Ungaria pierde statutul de stat obstrucționist al Europei, iar consecințele se resimt de la Bruxelles la Moscova și Washington.

Bruxelles salută victoria

Reacțiile liderilor europeni au venit cu o rapiditate remarcabilă. Ursula von der Leyen a transmis la doar 17 minute de la confirmarea rezultatului: „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. Împreună suntem mai puternici.” Emmanuel Macron a fost primul șef de stat care l-a sunat pe Magyar, urmat de cancelarul german Friedrich Merz, care a cerut „forțe unite pentru o Europă puternică, sigură și unită”, conform Guardian.

Premierul polonez Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Ungaria, Polonia, Europa — din nou împreună! Victorie glorioasă!” — adăugând formula în maghiară „Ruszkik haza!” („Rușii, acasă!”). Secretarul general NATO Mark Rutte l-a contactat pe Magyar în aceeași seară, potrivit aceleiași surse.

Dimensiunea victoriei — 138 din 199 de mandate cu 53,6% din voturi — oferă lui Magyar o supermajoritate de două treimi care îi permite modificarea constituției, relatează France 24. Prezența la urne a depășit 80%, un record în istoria post-comunistă a Ungariei.

Ucraina: se deblochează miliardele

Pentru Kiev, schimbarea de la Budapesta are consecințe imediate. Guvernul Orbán bloca un împrumut UE de 90 de miliarde de euro vital pentru efortul de apărare al Ucrainei și încetinea negocierile de aderare, potrivit NPR. Din 2011, Ungaria a blocat sau a amenințat cu blocarea a 19 din cele 46 de decizii contestate în Consiliul UE — mai mult decât dublu față de orice alt stat membru.

Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Magyar, declarând că „este important când prevalează abordarea constructivă” și că Ucraina este „pregătită pentru întâlniri și colaborare concretă”, conform Digi24. Declarația marchează un contrast puternic cu relația aproape inexistentă dintre Kiev și Budapesta sub mandatul lui Orbán, care a blocat sistematic ajutorul european pentru Ucraina.

Rusia pierde aliatul din interiorul UE

Ungaria lui Orbán funcționa ca un canal al Moscovei în structurile europene. NPR citează o convorbire telefonică scursă între ministrul de externe Péter Szijjártó și Serghei Lavrov, în care Szijjártó promitea: „Ți-l trimit. Nu e nicio problemă” — referindu-se la un document intern UE privind aderarea Ucrainei.

Timothy Garton Ash, profesor la Oxford, a caracterizat rolul Budapestei: „Viktor Orbán este cel care pune veto-ul în Uniunea Europeană. Este șantajistul-șef al blocului. Iar faptul șocant este că acest regim hibrid a fost construit pe bani europeni”, a declarat acesta pentru NPR. PressOne notează că Putin „pierde o parte esențială a falangei de control asupra Europei Centrale”.

Reacția Kremlinului a fost pe măsură. Emisarul prezidențial rus a afirmat că „prăbușirea UE se va accelera” după alegerile din Ungaria, în timp ce Elon Musk a scris pe rețelele sociale că „organizația Soros preia puterea în Ungaria”, relatează TASS — semne ale frustrării față de un deznodământ salutat de practic toate guvernele europene.

Trump și Vance: tăcere la Washington

Cu câteva zile înainte de scrutin, vicepreședintele american JD Vance a călătorit la Budapesta într-o vizită fără precedent pentru a-l sprijini pe Orbán — asumându-și deschis scopul deplasării, scrie Guardian. Mișcarea MAGA vedea Ungaria drept un model de politică conservatoare antiglobalistă, potrivit France 24.

Rezultatul a produs tăcere la Washington. Casa Albă nu a emis nicio declarație duminică seară, iar Vance nu a comentat înfrângerea, menționează Guardian. „Trump pierde din nou în Europa”, a titrat Ziarul Financiar, în timp ce rețeaua de propagandă pro-Orbán, legată de Kremlin, nu a reușit să influențeze rezultatul.

Necunoscutele lui Magyar

Dincolo de euforia europeană, analiștii atrag atenția asupra riscurilor. Magyar, fost membru al partidului Fidesz care a rupt-o cu formațiunea în 2024, nu a luat poziții ferme în campanie pe teme precum sprijinul militar pentru Ucraina sau politicile anti-LGBTQ+ ale predecesorului, notează Guardian.

„Este oare în interesul lui să redemocratizeze țara? Aceasta este o întrebare care va fi pusă tot mai des”, a declarat Abel Bojar de la Europion pentru NPR. BBC subliniază că Orbán „s-a autoradicalizat constant” în cei 16 ani de guvernare — iar supermajoritatea lui Magyar oferă aceleași tentații de concentrare a puterii.

Magyar a promis în discursul de victorie că „Ungaria va fi un aliat puternic în UE și NATO” și a cerut demisii în mai multe instituții cheie, anunță Digi24. Primele convorbiri telefonice cu Macron, Merz, Rutte și von der Leyen sugerează o integrare rapidă în arhitectura de decizie europeană. Rămâne de văzut dacă supermajoritatea va fi folosită pentru a repara democrația ungară sau pentru a consolida o nouă putere personală.