Drona Constanța: Ucraina acuză războiul electronic rus

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat vineri că Ucraina a furnizat răspunsuri oficiale la cele 14 întrebări transmise de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, privind incidentul din 5 iunie 2026, când o dronă navală ucraineană a explodat în Portul Constanța.

Potrivit răspunsului transmis de Ministerul Apărării al Ucrainei, în după-amiaza zilei de 4 iunie, forțele navale ucrainene au pierdut comunicația cu patru drone navale de tip Sargan-3000, în apropierea Sevastopolului, la circa 250 de kilometri de țărmul românesc. Pierderea controlului a fost cauzată, conform explicațiilor oficiale, de operațiunile de război electronic (EW) desfășurate de Federația Rusă.

O fereastră de aproape patru ore fără comunicare

Cronologia dezvăluită de răspunsul ucrainean ridică întrebări diplomatice. În dimineața zilei de 5 iunie, Centrul de Coordonare Maritimă al României a detectat un obiect plutitor lângă Dana 78 din Portul Constanța, la ora 6:20. Notificarea oficială din partea Forțelor Navale ale Ucrainei a ajuns la omologii români abia la ora 9:54 — o întârziere de aproape trei ore și jumătate. Din documentele disponibile nu reiese că cele două armate s-ar fi contactat în acest interval.

La ora 9:54, Ucraina a transmis că patru drone se află în secvență de autodetonare și a precizat intervalele orare ale exploziilor programate. Personalul din Dana 78 a fost evacuat de urgență. La ora 10:27, prima dronă a explodat — fără a provoca victime. O a doua detonare a avut loc la ora 11:00, în afara portului. Alte două explozii s-au produs în larg, în jurul orei 13:00. La ora 14:35, toate cele patru drone Sargan-3000 au fost confirmate distruse.

Sargan-3000: ce este și cum a fost pierdut controlul

Sargan-3000 este un vehicul naval de suprafață fără echipaj (USV), cu o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și o încărcătură explozivă de 320 de kilograme. Este una dintre principalele arme navale ale Ucrainei în Marea Neagră, echipată cu sisteme redundante de navigație satelitară și camere electrooptice.

Ucraina susține că, odată pierdută comunicația din cauza bruiajului rusesc, forțele navale nu au mai putut controla traiectoriile dronelor și nici nu au putut anula comenzile de autodetonare preprogramate. Incidentul a afectat simultan patru drone — detaliu care sugerează o acțiune de război electronic concentrată. Rusia operează în Crimeea sisteme de bruiaj GPS cu rază de acțiune de până la 300 de kilometri, iar perturbările semnalului GNSS au loc săptămânal de-a lungul coastei românești, potrivit datelor publice ale Centrului de Coordonare Maritimă.

Solicitările României

MApN a anunțat că, în urma răspunsului primit, a solicitat oficial două măsuri. Prima: deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale ale României și cele ale Ucrainei, cu proceduri clare de notificare reciprocă pentru riscurile din Marea Neagră. A doua: reprogramarea viitoarelor drone navale ucrainene pentru a se autodetona în zone sigure, în afara apelor de interes ale României.

Ucraina a caracterizat incidentul drept „un incident izolat”, pe care îl atribuie acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse, și a confirmat acceptarea solicitărilor românești.

Incidentul din 5 iunie a generat tensiuni diplomatice între București și Kiev. La aproape o lună distanță, răspunsul oficial furnizează detalii tehnice despre mecanismul accidentului, dar lasă deschisă o întrebare: de ce România a aflat despre riscul de autodetonare abia cu 33 de minute înainte de prima explozie, în condițiile în care drona fusese detectată în port cu aproape patru ore mai devreme.