Curtea Veche intră în lucrări: 2 milioane lei, trei luni de restaurare

Primăria Municipiului București a dat luni ordinul de începere a lucrărilor la Curtea Veche, cel mai vechi monument medieval al capitalei. Anunțul a fost făcut pe 20 septembrie, de Ziua Bucureștiului, de primarul general Ciprian Ciucu. Lucrările, în valoare de 2 milioane de lei, vor dura trei luni și reprezintă prima intervenție semnificativă la monument după ce acesta a fost închis publicului în noiembrie 2015.

Prima etapă: punere în siguranță

Lucrările care urmează nu reprezintă restaurarea completă a ansamblului, ci o etapă pregătitoare de punere în siguranță, executată de Trustul de Clădiri Metropolitane. Conform informațiilor furnizate de primărie, intervenția cuprinde repararea acoperișurilor, consolidarea pereților și a boltelor expuse intemperiilor, precum și montarea de structuri temporare de protecție împotriva precipitațiilor. Totodată, lucrările vor permite continuarea cercetărilor arheologice în condiții mai bune.

Potrivit HotNews, primarul Ciprian Ciucu a semnat autorizația de construire în luna mai a acestui an, iar ordinul de începere efectivă a lucrărilor a venit pe 20 septembrie. „Un dar de Ziua Bucureștiului: venim cu o super veste”, a transmis primăria.

O restaurare completă a ansamblului este planificată într-o etapă ulterioară, după finalizarea lucrărilor de consolidare.

Unsprezece ani de degradare

Curtea Veche a fost închisă publicului pe 15 noiembrie 2015, în vederea unor lucrări de restaurare care nu s-au mai materializat. De atunci, ansamblul s-a degradat progresiv: infiltrații de apă, vegetație sălbatică instalată pe ziduri și bolți, deteriorarea suprafețelor expuse. Tentative de stabilizare din 2018-2020 au rămas fără finalizare.

Conform Adevărul, monumentul a funcționat drept Muzeu al Curții Vechi între 1969 și 2015, primind anual zeci de mii de vizitatori.

Un monument cu șapte secole de istorie

Ansamblul Curtea Veche (Palatul Voievodal) datează din 1458, de pe vremea lui Vlad Țepeș, cel care a emis și primul document oficial al Bucureștiului — actul din 20 septembrie 1459 care atestă „Cetatea Bucureștiului”. Tocmai de aceea, 20 septembrie este celebrată drept Ziua Bucureștiului.

De-a lungul secolelor, curtea a servit drept reședință a mai multor voievozi importanți: Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Ansamblul cuprinde nouă structuri de clădiri pe o suprafață totală de 3.380 de metri pătrați și a reprezentat timp de secole centrul politic și administrativ al Țării Românești. Denumirea „Curtea Veche” a apărut după 1775, când Alexandru Ipsilanti a stabilit o altă reședință domnească în capitală.

Ansamblul nu s-a refăcut complet după Marele incendiu din 1847, care a devastat centrul Capitalei. Ruinele au rămas nerestaurate timp de aproape două secole.