Curtea Supremă a SUA dezbate mandatele geofence

Curtea Supremă a Statelor Unite a audiat luni, 27 aprilie, argumentele orale în cazul Chatrie v. United States, un dosar care ar putea redefini limitele supravegherii digitale. Miza: dacă poliția are dreptul să solicite companiilor de tehnologie datele de localizare ale tuturor telefoanelor dintr-o zonă geografică în care a fost comisă o infracțiune.

Ce sunt mandatele geofence

Mandatele geofence permit forțelor de ordine să traseze un perimetru virtual în jurul unui loc și să ceară companiilor precum Google să identifice toate dispozitivele mobile prezente acolo într-un interval de timp dat. Spre deosebire de mandatele clasice, care vizează un suspect anume, cele geofence „aruncă plasa” asupra tuturor persoanelor aflate în zonă — inclusiv trecători nevinovați.

Cazul Chatrie: jaf armat, zero indicii

Okello Chatrie a jefuit o bancă din Virginia în 2019, fugind cu 195.000 de dolari. Neidentificând niciun suspect în urma analizei camerelor de supraveghere și a interviurilor cu martorii, poliția a obținut un mandat geofence de la Google, solicitând datele de localizare pentru toate telefoanele aflate la mai puțin de 150 de metri de bancă, în intervalul de 30 de minute dinainte și 30 de minute de după jaf.

Inițial, mandatul a prins datele a 20 de conturi, restrânse ulterior la trei, între care și telefonul lui Chatrie. Acesta a pledat vinovat și a fost condamnat la aproape 12 ani de închisoare, dar avocații săi susțin că probele nu ar fi trebuit admise în instanță, argumentând că mandatul a fost excesiv de larg.

Judecătorii, divizați neoboișnuit

Dezbaterile de luni au durat două ore, conform CyberScoop, iar pozițiile tradiționale conservator-liberal au fost răsturnate. Judecătoarea Sonia Sotomayor a avertizat că telefonul „te urmărește la un bordel, la un magazin de canabis”, subliniind că problema nu este durata supravegherii, ci dacă informațiile private sunt căutate fără un motiv specific.

Judecătoarea Amy Coney Barrett a recunoscut că nici ea nu știe exact cum îi sunt stocate datele: „Sincer, habar n-am cum îmi sunt stocate datele. Trebuie să-mi verific setările de localizare.” Președintele Curții, John Roberts, a pus sub semnul întrebării argumentul guvernului, întrebând ce l-ar împiedica pe stat să identifice toți participanții dintr-o biserică sau o organizație politică.

De partea guvernului, adjunctul procurorului general Eric Feigin a susținut că utilizatorii care nu doresc să fie monitorizați pot dezactiva istoricul localizărilor. Judecătoarea Elena Kagan a ripostat, cerându-i să stabilească o limită clară: ce se întâmplă dacă semnalul telefonului este detectat într-o locuință privată? Feigin a recunoscut că aceasta ar fi o „situație dificilă”, concedând că fotografiile, calendarele și e-mailurile pot fi obținute de poliție doar cu mandat.

O decizie cu implicații globale

Instanțele inferioare sunt în dezacord: curtea de apel din Richmond a menținut condamnarea, în timp ce cea din New Orleans a stabilit că mandatele geofence sunt „mandate generale interzise categoric de Al Patrulea Amendament”. Această contradicție a determinat Curtea Supremă să preia cazul.

Avocatul apărării, Adam Unikowsky, a avertizat că miza depășește cazul de față: „Implicațiile revoluționare sunt iminente, când inteligența artificială va monitoriza tot ce facem.” Profesorul Paul Ohm de la Universitatea Georgetown a adăugat, potrivit The Guardian, că o decizie defavorabilă dreptului la viață privată „ar putea eroda complet” protecțiile constituționale.

Google a modificat între timp politicile: datele de localizare au fost transferate de pe serverele companiei pe telefoanele utilizatorilor, ceea ce face imposibilă conformarea cu mandatele geofence în aceeași manieră. Cu toate acestea, autoritățile încearcă tot mai des să obțină aceste informații direct de la operatorii de telefonie mobilă, relatează The Guardian.

Decizia este așteptată în luna iunie sau iulie 2026.