Cursa pentru pace: runda 2 SUA-Iran se conturează

Feldmareșalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, s-a întâlnit marți la Teheran cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și cu generalul Ali Abdollahi, comandantul forțelor armate iraniene, pentru a aranja o a doua rundă de negocieri directe între Washington și Teheran, transmit PBS și Al Jazeera.

Armistițiul de două săptămâni, intrat în vigoare pe 8 aprilie, expiră pe 22 aprilie — peste șase zile. Prima rundă de discuții, desfășurată la Islamabad între 10 și 12 aprilie, a durat peste 21 de ore fără a produce un acord. Delegația americană, condusă de vicepreședintele JD Vance, Steve Witkoff și Jared Kushner, nu a reușit să depășească impasul cu echipa iraniană a președintelui Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Cinci puncte de blocaj

Cele cinci obstacole principale sunt, potrivit Al Jazeera: limitarea îmbogățirii uraniului (SUA cer un moratoriu de 20 de ani, Iranul oferă maximum cinci), soarta stocului iranian de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, controlul Strâmtorii Hormuz, compensații de război și ofensiva israeliană împotriva Hezbollah în Liban.

Iranul a prezentat un plan de negociere în 10 puncte care include deblocarea a 6 miliarde de dolari în active înghețate, garanții pentru programul nuclear civil și dreptul de a taxa navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, relatează NPR.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avertizat că orice acord fără acces pentru inspectorii internaționali ar fi „iluzia unui acord, nu un acord real”, conform Euronews. Iranul deține suficient uraniu îmbogățit pentru a produce până la 10 arme nucleare dacă ar decide să-l proceseze la grad militar.

Optimism diplomatic, dar și amenințări

Donald Trump a declarat marți, într-un interviu acordat Fox Business, că războiul este „foarte aproape de a se termina”. „Dacă aș retrage trupele acum, le-ar lua 20 de ani să reconstruiască țara”, a adăugat președintele american. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat că „discuțiile sunt în curs” și că administrația este optimistă în privința perspectivelor unui acord.

De partea iraniană, tonul rămâne dur. Generalul Ali Abdollahi a avertizat că, dacă SUA mențin blocada navală, aceasta va constitui „un preludiu al încălcării armistițiului”. Teheranul amenință cu oprirea oricărui export și import în Golful Persic, Marea Oman și Marea Roșie, anunță Al Jazeera. Un consilier al noului lider suprem Mojtaba Khamenei a amenințat că va „scufunda navele americane” din Strâmtoarea Hormuz.

Blocada navală americană, impusă de peste 12 nave de război și aproximativ 10.000 de militari, a oprit „complet comerțul maritim” al Iranului, potrivit armatei SUA. Alte 6.000 de soldați urmează să sosească la bordul portavionului USS George H.W. Bush, transmite Digi24. Blocada a intrat oficial în vigoare la doar câteva zile după semnarea armistițiului.

Iranul revendică 270 de miliarde de dolari

Teheranul estimează pagubele de război la 270 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera. Infrastructura distrusă include rafinării, poduri, porturi, rețele feroviare, universități, centrale electrice și spitale. Peste 60 de avioane civile au fost imobilizate, 20 distruse complet. Internetul rămâne în mare parte oprit — un cost de 80 de milioane de dolari pe zi. Purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a recunoscut că „realitățile economice” împiedică statul să despăgubească civilii.

Bilanțul uman al conflictului, început pe 28 februarie cu lovituri aeriene americano-israeliene, depășește 5.000 de morți: cel puțin 3.000 în Iran, peste 2.100 în Liban, 23 în Israel și 13 militari americani, conform datelor citate de PBS.

Piețele financiare la maxime istorice

Wall Street a reacționat cu entuziasm la perspectiva unui acord. S&P 500 a depășit pentru prima dată pragul de 7.000 de puncte, închizând la 7.022,95 (+0,8%), în timp ce Nasdaq a atins un maxim istoric de 24.016,02 (+1,6%), potrivit The Guardian. Prețul petrolului Brent a scăzut cu 10% de la anunțul armistițiului, ajungând la circa 95 de dolari pe baril — încă cu 35% mai mult decât înainte de conflict.

Sancțiunile economice americane continuă în paralel cu eforturile diplomatice. Iranul a suspendat toate exporturile petrochimice, iar benzina în SUA a ajuns la o medie de 4,10 dolari pe galon, după datele CNBC.

Presiune internațională crescândă

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat la reuniunea de primăvară a FMI că instituția are pregătite între 20 și 25 de miliarde de dolari disponibile „chiar de mâine dimineață”, cu posibilitatea extinderii la 60 de miliarde dacă războiul durează 5-6 luni și la 100 de miliarde în 15 luni, relatează CNBC.

FMI avertizează că o escaladare ar putea declanșa o recesiune globală. Datoria publică mondială a ajuns la aproape 94% din PIB și ar putea atinge 100% până în 2029 — un nivel atins anterior doar după cel de-al Doilea Război Mondial, transmite The Guardian.

Ali Ahmed Al-Kuwari, ministrul de Finanțe al Qatarului, a declarat la aceeași reuniune FMI că impactul economic pe scară largă „nu este departe”: „Ceea ce vedem acum este doar vârful aisbergului”, conform Jerusalem Post. Rachetele iraniene au avariat instalația de GNL Ras Laffan din Qatar, iar JPMorgan prognozează o contracție economică de circa 9% pentru statul din Golf în 2026.

Ce urmează

Următoarele zile sunt decisive. Dacă medierea pakistaneză reușește, a doua rundă de negocieri ar putea începe chiar înainte de expirarea armistițiului, pe 22 aprilie. Turcia, prin președintele Erdogan, și China, prin diplomație discretă, susțin de asemenea prelungirea dialogului. Israel și Libanul au deschis un canal direct de negociere la Washington — primele contacte oficiale la nivel înalt din ultimele trei decenii.

Miza este enormă: Strâmtoarea Hormuz asigura o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate înainte de conflict, iar traficul a scăzut cu 95%. Cu piețele financiare pariind masiv pe pace, un eșec al negocierilor ar putea inversa brusc optimismul și prelungi criza economică globală.