Curentul se scumpește cu până la 27% iarna: FMI anunță criză globală

Facturile la energia electrică ale românilor vor crește cu 16–27% în sezonul rece 2026–2027, potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI). Scumpirea vine în contextul unui șoc global triplu: directoarea Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat marți că economia mondială se confruntă simultan cu prețuri ridicate la energie, o datorie publică la niveluri record și un boom al investițiilor în inteligența artificială cu potențial de destabilizare.

Cu cât cresc facturile pentru români

Prețul mediu al noilor oferte de energie electrică pentru consumatorii casnici ar putea ajunge la 1,67 lei/kWh (cu TVA) în scenariul central estimat de AEI — o creștere de 22% față de ofertele similare din toamna anului trecut. Concret, un consumator cu un consum lunar de 200 de kilowați-oră ar plăti aproximativ 334 de lei, adică cu 74 de lei mai mult față de perioada anterioară.

Intervalul estimat variază între 16% și 27%, în funcție de furnizor și de strategia fiecărei companii de achiziție a energiei. Prețurile pe piața spot s-au dublat față de 2025: în august 2026, MWh-ul a costat 793 de lei, comparativ cu 409 lei în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor AEI. Printre factorii care au contribuit la scumpire se numără întreruperea temporară a unor capacități de producție — inclusiv unități ale centralei nucleare de la Cernavodă —, costurile de transport mai mari și primele de risc acumulate de furnizori.

FMI: șocul energetic va persista

La reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate la Singapore, directoarea generală Kristalina Georgieva a transmis un mesaj clar guvernelor lumii: era banilor ieftini s-a încheiat.

„Factorii de decizie nu mai pot conta pe rate mai mari de creștere pentru a rezolva problemele fiscale. Spațiul fiscal trebuie urgent reconsolidat", a declarat Georgieva, potrivit Reuters. FMI avertizează că datoria publică globală se apropie de nivelurile de după al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB global înainte de 2030. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au atins deja cele mai ridicate niveluri din 2007 în economiile avansate.

FMI identifică trei surse de presiune simultane: șocul energetic generat de instabilitatea din Orientul Mijlociu, criza datoriilor suverane acumulate de-a lungul anilor de politici fiscale laxe și riscurile legate de balonul investițional în inteligența artificială. O dezamăgire a piețelor față de profitabilitatea AI ar putea declanșa, potrivit Georgieva, „un șoc de anvergură" în sistemul financiar global.

Brent la 100 de dolari, dobânzile ridicate rămân

Cotația Brent se menține la peste 100 de dolari pe baril, chiar dacă fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu au revenit parțial la nivelurile dinaintea războiului, relatează Economica.net. Costurile de transport record, logistica ineficientă și stocurile globale epuizate mențin presiunea pe prețuri, iar deficitul de motorină se agravează în perspectiva sezonului rece.

În România, Banca Națională a României (BNR) este așteptată să mențină rata dobânzii de referință la 6,50% în ședința din 8 octombrie, conform estimărilor BCR. Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, remarcă faptul că BNR va revizui probabil în sens ascendent profilul inflației pe termen scurt în raportul de inflație din noiembrie 2026. Contextul monetar restrictiv și inflația din zona euro, care a atins 3,8%, mențin costurile creditelor la valori mari atât pentru consumatori, cât și pentru companii.