Cuba adoptă 176 de reforme economice istorice

Parlamentul cubanez a aprobat în unanimitate, joi, un pachet de 176 de măsuri de liberalizare economică, cea mai amplă reformă a sistemului comunist de la revoluția din 1959. Schimbările vizează deschiderea economiei către investiții private, atât din partea cetățenilor cubanezi, cât și a investitorilor străini, într-un moment în care țara se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Ce prevăd reformele

Pachetul, prezentat de premierul Manuel Marrero, include măsuri fără precedent în economia cubaneză: autorizarea băncilor private, eliminarea obligației investitorilor străini de a forma societăți mixte cu statul, posibilitatea ca investitorii cubanezi și străini să achiziționeze participații în companiile de stat, precum și permisiunea de a angaja peste 100 de persoane într-o firmă privată — o premieră absolută.

Antreprenorii vor putea deține mai multe afaceri simultan, iar importurile și exporturile vor fi permise fără intermedierea statului. Reformele deschid, de asemenea, ușa lanțurilor de fast-food și a dezvoltărilor imobiliare private pe insulă.

Presiune internă și externă

Reformele vin pe fondul unui colaps economic agravat de sancțiunile energetice și financiare impuse de administrația Trump în ianuarie 2026, după îndepărtarea de la putere a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, aliatul tradițional al Havanei. De la începutul anului, un singur petrolier rusesc a acostat în porturile cubaneze, potrivit CBS News.

Penele de curent depășesc frecvent 20 de ore pe zi, iar accesul la servicii medicale, transport și educație este grav afectat. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că „copiii mor” din cauza lipsei de medicamente, relatează CBS News.

Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut că problemele economice nu provin exclusiv din afara țării. „Lentoarea, birocrația și normele care îi împiedică pe cei care vor să producă” contribuie la situația actuală, a declarat liderul cubanez, adăugând că reformele „nu vor avea consens absolut, dar nu pot fi amânate”.

Modelul vietnamez și chinezesc

Díaz-Canel a precizat că măsurile se inspiră din modelele economice ale Vietnamului și Chinei, țări care au combinat controlul politic al partidului comunist cu deschiderea economică. Fostul lider Raúl Castro a susținut pachetul de reforme, iar nepotul acestuia, Raúl Guillermo Rodríguez Castro, a declarat într-un interviu că „țara noastră trebuie să caute o cale către dezvoltarea economică și diversificarea inevitabilă a economiei”.

Economistul Daniel Torralbas a descris reformele drept „cele mai profunde” schimbări economice de la revoluție, conform AP. Michael Bustamante, profesor la Universitatea din Miami, a observat că liderii cubanezi „sunt cu spatele la zid ca niciodată”, după cum transmite CBS News.

Reacția Washingtonului

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că reformele economice ar putea atenua presiunile. Vicepreședintele JD Vance a indicat disponibilitatea pentru îmbunătățirea relațiilor, declarând că Washingtonul „discută cu guvernul cuban despre cum ar putea să-și schimbe comportamentul”. În paralel, Parlamentul European a adoptat, pe 18 iunie, o rezoluție de sancțiuni împotriva lui Díaz-Canel și a conducerii militare, potrivit Al Jazeera.

Premierul Marrero nu a oferit un calendar concret pentru implementarea reformelor, iar autoritățile cubaneze au avertizat că punerea lor în practică va fi lentă. Analiștii subliniază că succesul pachetului depinde în mare măsură de relaxarea sancțiunilor americane.