Cotroceni: 20 de militari merg la Paris, nu pe front în Ucraina

Administrația Prezidențială a emis un comunicat prin care combate o narațiune falsă răspândită pe rețelele sociale, potrivit căreia România ar urma să trimită militari să lupte pe frontul din Ucraina. Cotrocenii califică zvonurile drept o „manipulare alarmistă" care distorsionează deliberat o decizie administrativă.

Ce s-a decis de fapt

Potrivit comunicatului prezidențial, Președintele României a solicitat aprobarea Parlamentului pentru participarea a maximum 20 de militari la Comandamentul Operativ al Forței Multinaționale în sprijinul Ucrainei. Aceasta este singura decizie luată — și ea privește o structură de coordonare, nu trimiterea de trupe pe câmpul de luptă.

Cei 20 de ofițeri de stat major vor desfășura exclusiv activități de planificare, comandă și control. Aceștia nu vor participa la operațiuni de luptă și nu vor fi desfășurați pe teritoriul Ucrainei, precizează Cotrocenii.

Unde se află comandamentul

Comandamentul Operativ al Forței Multinaționale funcționează prin rotație în Franța și Marea Britanie — la mii de kilometri departe de linia frontului. Este o structură de coordonare strategică, parte din inițiativa internațională „Coalition of Will for Ukraine", care reunește state aliate pentru a pregăti garanțiile politice și juridice necesare unei păci durabile post-conflict.

România face parte din această coaliție în calitate de stat NATO cu graniță directă la Marea Neagră, regiune de interes strategic în contextul conflictului din estul Europei.

Cum califică Cotrocenii dezinformarea

Instituția prezidențială califică narativele false ca o tentativă de a alimenta „teoria nefondată a atragerii României în conflict". Distorsionarea este „deliberată", se arată în comunicat, și urmărește transformarea unui demers diplomatic și administrativ legitim într-un pretext de panică publică.

„Prioritatea zero este apărarea și protecția cetățenilor români" — obiectiv realizat prin participarea la cadre internaționale de securitate, nu prin intervenție militară directă.

Contextul securitar

Dezmințirea survine pe fondul unui climat de îngrijorare publică amplificat în ultima perioadă. SRI a reținut recent un cetățean rus surprins fotografiind baze NATO de pe teritoriul României, incident care a alimentat dezbaterea despre expunerea securitară a țării. Totodată, România și-a asumat recent un plan de înzestrare militară prin care alocă 5% din PIB apărării, semn al unui angajament strategic crescut în cadrul Alianței.

Contribuția de 20 de ofițeri de stat major la un comandament aliat din Franța este, în acest context, o participare de rutină la mecanismele de planificare colectivă NATO — nu un act de escaladare militară.