Consulatul României din Sankt Petersburg, definitiv închis

Vineri, 24 iulie 2026, Consulatul General al României din Sankt Petersburg și-a încetat fizic activitatea. Personalul diplomatic a evacuat clădirea de pe strada Gorokhovaya nr. 4, iar drapelele României și ale Uniunii Europene au fost coborâte de pe fațadă. Placa de identificare a instituției a fost demontată; pe trotuar au rămas doar stâlpii de parcare cu însemnele consulatului.

Ce a relatat presa rusă

Agenția de stat rusă TASS a documentat evenimentul în termeni factuali, consemnând evacuarea clădirii și demontarea însemnelor. Potrivit Digi24, relatările ruse au menționat că România poartă responsabilitatea pentru deteriorarea relațiilor bilaterale, reiterând poziția oficială a Moscovei că închiderea reprezintă un răspuns direct la acțiunile \u201enejustificate\u201d ale Bucureștiului. Conform Adevărul, niciuna dintre publicațiile ruse nu a oferit comentarii editoriale suplimentare față de poziția oficială.

Lanțul de măsuri care a dus la această situație

Evenimentele au debutat pe 29 mai 2026, când o dronă rusă de tip Geran-2, parte dintr-un roi de 43 de drone lansate împotriva Ucrainei, a lovit un bloc de locuințe din municipiul Galați, rănind mai multe persoane și forțând evacuarea a zeci de rezidenți. Incidentul a constituit o violare directă a teritoriului României \u2014 membră NATO.

Ca răspuns, autoritățile române au declarat consulul general al Federației Ruse la Constanța persona non grata și au dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța.

La 25 iunie 2026, Ministerul Rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, și i-a înmânat o notă oficială prin care declara gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg, Gheorghe Nicolae Pahonea, persona non grata \u2014 cu obligația de a părăsi Rusia în 72 de ore \u2014 și notifica retragerea consimțământului pentru funcționarea postului consular.

Reacția oficială a României

Ministerul Afacerilor Externe de la București a calificat reacția Moscovei drept \u201eprevizibilă\u201d, precizând că survine ca urmare directă a măsurilor adoptate după incidentul de la Galați.

Președintele Nicușor Dan a caracterizat măsura inițială a României drept \u201ereciprocitate diplomatică proporțională\u201d față de drona căzută pe teritoriul român și a transmis că Bucureștiul nu intenționează să escaladeze situația.

Context diplomatic mai larg

Incidentul de la Galați a fost condamnat de 56 de state membre ONU într-o declarație comună, calificând lovitura drept \u201einacceptabilă\u201d. Rusia a contestat responsabilitatea. Vladimir Putin a sugerat că drona ar putea fi de proveniență ucraineană.

Schimbul simetric de măsuri consulare \u2014 Constanța versus Sankt Petersburg \u2014 reprezintă un mecanism clasic de reciprocitate diplomatică. Tensiunile diplomatice dintre București și Moscova se înscriu în contextul mai larg al sancțiunilor europene împotriva Rusiei, adoptate în valuri succesive. România rămâne reprezentată la Moscova prin Ambasadă, iar Rusia menține misiunea sa diplomatică la București.