Conflictul SUA-Iran atinge șase luni: deminare, impas și Trump la 33%

La șase luni de la declanșarea conflictului SUA-Israel împotriva Iranului, Orientul Mijlociu arată altfel decât anticipaseră arhitecții războiului. Armata iraniană a supraviețuit celui mai devastator bombardament aerian din istoria sa recentă, liderul suprem a murit, dar Teheranul controlează în continuare cea mai importantă rută petrolieră din lume.

Hormuzul deminat, dar navigația rămâne restricționată

Joi, 28 august, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că s-au finalizat operațiunile de eliminare a minelor iraniene din culoarele de navigație recunoscute internațional ale Strâmtorii Hormuz. Operațiunea a implicat zeci de nave de război, militari Navy SEALs și sute de aeronave, potrivit comunicatelor militare americane.

Prin strâmtoare — care se îngustează la aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman — trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu energie. De la declanșarea conflictului în februarie, traficul maritim a scăzut dramatic. Conform datelor Middle East Eye, în unele zile numărul navelor care au tranzitat strâmtoarea s-a redus la un nivel minim al ultimelor decenii.

Sub protecție militară americană, aproximativ 1.500 de nave transportând 750 de milioane de barili de petrol au trecut prin Hormuz de la începutul operațiunilor de escortă, a declarat CENTCOM. Iranienii au și ei rachete și drone și au lovit cu succes nave și instalații militare americane din regiune — o capacitate care nu a dispărut odată cu minele.

De la „mică excursie” la blocaj nepopular

Președintele Donald Trump numea conflictul, la debut, o „mică excursie” care va dura „trei-patru săptămâni”. La șase luni, în schimb, Administrația a abandonat scenariul militar și virează spre presiunea economică. Secretarul de Stat Marco Rubio le-a transmis aliaților că noi atacuri sunt „puțin probabile deocamdată”, recunoscând implicit că bombardamentele nu vor forța concesii din partea Teheranului, relatează Reuters.

Obiectivele inițiale — schimbarea regimului de la Teheran și eliminarea programului nuclear iranian — s-au restrâns, în decursul lunilor, la diminuarea capacităților militare și nucleare. Analiștii citați de agenția EFE observă că actorii internaționali acordă o importanță tot mai mare verificărilor independente, în locul declarațiilor Casei Albe.

Bilanț la șase luni: mii de morți, inflație triplă în Iran

Conform datelor compilate de Al Jazeera, numărul total de morți din toate părțile implicate se situează între 9.000 și 18.327 la data de 25 august — intervalul larg reflectând absența accesului jurnalistic independent în Iran. Fundația Martirilor din Iran a recunoscut oficial 3.468 de morți, în timp ce estimările americane și israeliene depășesc 6.000 de victime.

Economia iraniană a suferit cel mai grav colaps de la Revoluția Islamică din 1979. Fondul Monetar Internațional estimează o contracție de 6,1% pentru 2026 și o inflație medie de 68,9%. Inflația prețurilor la alimente a atins 128% față de aceeași perioadă a anului anterior, după datele Centrului de Statistică al Iranului. Cursul valutar a ajuns la 1,32 milioane de riali pentru un dolar american, iar autoritățile au introdus raționarea carburantului, electricității și accesului la valută.

Un element îngrijorător pentru comunitatea internațională: aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% — suficient pentru mai multe dispozitive nucleare — rămân în locații necunoscute inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care nu au revenit în Iran de la loviturile din 2025.

Impactul global: FMI revizuiește previziunile, OPEC pierde teren

Agenția Internațională pentru Energie a descris blocada Hormuzului ca fiind „cea mai mare perturbare a aprovizionării în istoria pieței globale de petrol”. FMI a redus de două ori previziunile de creștere globală, ajustând estimarea pentru 2026 de la 3,3% la 3,0%.

OPEC+ a pierdut o cotă semnificativă din producția mondială: de la peste 48% înainte de izbucnirea conflictului la aproximativ 40% în iulie, conform Reuters. Prețul benzinei în Statele Unite a crescut cu peste un dolar pe galon față de nivelul anterior conflictului — principalul factor care erodează sprijinul popular pentru război.

Diplomație la cote minime: Qatar, Oman și speranța unui coridor

Premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a vizitat Teheranul joi pentru a relansa negocierile de pace, după ce Qatar a propus un coridor maritim temporar în strâmtoare, acționând și ca intermediar principal între SUA și Iran. Negocierile indirecte SUA-Iran, confirmate de Foreign Policy în august, au avansat parțial prin canalele qatareze, iar discuțiile actuale se concentrează pe un astfel de coridor gestionat în comun de Iran și Oman.

Un armistițiu din aprilie și un memorandum din iunie s-au prăbușit amândouă. Oman a declarat că există soluții viabile pentru ieșirea din impas și continuă să medieze, alături de Pakistan, care s-a alăturat eforturilor diplomatice.

Statele arabe din Golf: ambiguitate strategică

Arabia Saudită a solicitat public reducerea tensiunilor, dar, conform unor surse citate de Atlantic Council, a lovit în secret situri de lansare a dronelor și rachetelor iraniene și a expulzat oficiali militari din Iran în primele zile ale conflictului. Emiratele Arabe Unite — cel mai atacat stat din Golf — au activat sistemul israelian Iron Dome și au efectuat lovituri de represalii asupra rafinăriei de pe Insula Lavan.

Golful care va ieși din acest conflict va fi diferit față de cel care a intrat în el, concluzionează analiștii Atlantic Council: statele din regiune recalibrează relațiile de securitate și nu mai contează exclusiv pe umbrela americană.

Trump la 33% — record negativ în ambele mandate

Sondajele Reuters/Ipsos din 24 august plasează aprobarea generală a lui Trump la 33% — cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în ambele mandate ale sale. Sprijinul pentru conflictul cu Iranul a coborât la 31%, față de 37% în martie. Chiar și în rândul republicanilor, aprobarea pentru război a scăzut de la 77% la 69%.

Într-un semn al normalizării, piețele financiare au încetat să mai reacționeze la declarațiile lui Trump despre Iran — un contrast față de primele luni, când fiecare comunicat provoca fluctuații semnificative ale prețului petrolului. Potrivit analizei EFE, 83% din americani consideră că războiul va continua „o perioadă îndelungată”. Cu alegerile de la jumătatea mandatului în noiembrie, Partidul Republican deține majorități restrânse în ambele camere ale Congresului, iar prețul carburantului rămâne principala nemulțumire a alegătorilor.