Cel mai grav focar Ebola din istoria Congo: 1.589 morți, fără vaccin

Epidemia de Ebola care devastează estul Republicii Democrate Congo a atins 3.626 de cazuri confirmate și 1.589 de decese la 30 iulie 2026, depășind epidemia din 2018–2020 și devenind cel mai grav focar din istoria țării. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că transmisia virusului se intensifică la un ritm „excepțional”, iar numărul real de infectați ar putea fi de cel puțin două ori mai mare față de cifrele raportate, din cauza accesului limitat al echipelor de teren în zonele de conflict armat.

Cel mai rapid focar Ebola documentat vreodată

Varianta implicată este Bundibugyo ebolavirus (BDBV), una dintre cele mai rare variante de Ebola despre care se știe că infectează oamenii — și singura pentru care nu există niciun vaccin aprobat sau tratament specific. Focarul a atins pragul de 1.000 de cazuri în 40 de zile de la detectare, față de 235 de zile cât a durat în epidemia anterioară din 2018. Potrivit Africa CDC, viteza de propagare este fără precedent în istoria bolii.

„Dacă nu o oprim astăzi, aceasta va deveni cel mai grav focar din istoria lumii”, a declarat Jean Kaseya, directorul general al Africa CDC, avertizând că situația ar putea depăși epidemia din Africa de Vest din 2014–2016, care a provocat peste 28.600 de cazuri și 11.300 de decese.

Epicentrul: provincia Ituri, devastată de conflict

Aproximativ 88% din totalul cazurilor sunt concentrate în provincia Ituri, cu epicentrul în zona de sănătate Mongbwalu — o regiune minieră cu o lungă istorie de conflicte etnice și cu prezența grupărilor armate ADF și CODECO. Insecuritatea restricționează accesul echipelor medicale, ceea ce explică, conform OMS, decalajul dintre cifrele oficiale și realitatea de pe teren.

La dificultățile logistice se adaugă practici tradiționale de înmormântare care implică contactul direct cu corpul defunctului, dezinformare și, în unele cazuri, atacuri asupra lucrătorilor sanitari. Până la 19 iunie, peste 150 de pacienți fugiseră din centrele de tratament. Totodată, 151 de cadre medicale s-au infectat, dintre care 44 au decedat.

Urgență internațională din mai, extindere în Uganda și Franța

OMS a declarat Urgență de Sănătate Publică de Importanță Internațională (PHEIC) la 16 mai 2026, la trei săptămâni de la confirmarea oficială a primelor cazuri. Focarul s-a extins și în Uganda (20 de cazuri, 2 decese), iar un caz importat a fost confirmat în Franța pe 24 iunie. Uganda a declarat încheierea focarului pe teritoriul său la 28 iulie, după 42 de zile fără transmitere locală.

Rata de mortalitate înregistrată este de aproximativ 44% în RD Congo. OMS nu recomandă restricții de călătorie, însă SUA și Canada au impus deja măsuri speciale pentru vizitatorii recenți din Congo.

Tratamente experimentale și finanțare internațională

Absența unui vaccin specific împotriva variantei Bundibugyo face ca răspunsul medical să fie extrem de dificil. Vaccinul Ervebo®, eficient în epidemia din 2018–2020 (varianta Zaire), nu oferă protecție încrucișată suficientă. Pe 25 iulie, primul voluntar a fost vaccinat în cadrul studiului clinic condus de Universitatea Oxford. Tot în iulie au fost lansate studii cu Remdesivir și cu anticorpul monoclonal MBP-134.

Comunitatea internațională a angajat resurse substanțiale: Regatul Unit a alocat 20 de milioane de lire sterline, SUA au anunțat 112 milioane de dolari drept asistență bilaterală, iar Uniunea Europeană a contribuit cu 15 milioane de euro.