CE relaxează ETS: industria emite CO₂ mai mult până în 2038

Comisia Europeană a propus joi o reformă majoră a Sistemului de Comercializare a Emisiilor (ETS) — principalul instrument al blocului comunitar pentru reducerea gazelor cu efect de seră — prin care industria grea va beneficia de mai mult timp pentru a-și decarboniza producția, iar ritmul de reducere a permiselor de emisii va fi semnificativ diminuat. Propunerea a generat imediat reacții contrare: unele state membre și grupurile ecologiste o consideră un pas înapoi în politica climatică a Europei, în timp ce industria și mai multe guverne o salută ca o concesie necesară pentru competitivitate.

Ce propune Comisia Europeană

Conform noilor propuneri prezentate vineri, Comisia Europeană intenționează să reducă rata anuală cu care scade plafonul de emisii permise — numită „factorul liniar de reducere". În prezent, acest factor este de 4,3% pe an. El ar urma să coboare la 3,7% începând cu 2031, iar din 2036 la 1,7%, potrivit Reuters. Modificarea înseamnă că industriile europene vor putea emite mai mult CO₂ decât ar fi permis calendarul actual.

O a doua schimbare majoră privește permisele gratuite de poluare, acordate sectoarelor expuse concurenței internaționale — cum sunt oțelul și cimentul — pentru a le ajuta să suporte costurile de tranziție energetică. Conform legislației actuale, aceste permise gratuite urmau să fie eliminate până în 2034. Comisia propune prelungirea lor până în 2038. Companiile vor primi 80% din permise în avans, dacă prezintă planuri de investiții în decarbonizare în Europa; restul de 20% vor fi acordate după realizarea efectivă a investițiilor, conform BBC.

Propunerea include și o serie de extinderi ale sistemului: ETS ar urma să acopere, pentru prima dată, emisiile din aviația privată — categorie exclusă până acum. De asemenea, se propune includerea zborurilor comerciale pe rute de până la 5.000 km față de un punct central european, ceea ce ar viza zboruri spre Africa de Nord și Orientul Mijlociu, fără a afecta rutele spre China sau SUA. Emisiile din incinerarea deșeurilor municipale vor fi adăugate treptat, între 2031 și 2034, iar navele de la 400 de tone brut în sus vor intra în sistem — față de pragul actual de 5.000 de tone brut, conform aceleiași surse. Propunerile mai prevăd că cel puțin 50% din veniturile generate de ETS să fie reinvestite în industria autohtonă a statelor membre.

Un sistem de succes, pus la încercare

ETS, lansat în 2005, este considerat de analiști drept cel mai eficient instrument al Europei pentru reducerea emisiilor industriale. De la introducerea sa și până în 2023, sistemul a contribuit la scăderea emisiilor cu 47% față de nivelul din 2005, potrivit The Guardian. Mecanismul funcționează pe principiul „cap and trade": autoritățile stabilesc un plafon total de emisii, iar companiile cumpără sau tranzacționează permise în funcție de necesitățile proprii — creând astfel un stimulent financiar pentru investiții în tehnologii curate.

Cu toate acestea, ETS a acumulat o opoziție tot mai puternică în rândul statelor membre, în special în contextul șocului energetic provocat de conflictul SUA-Iran și al creșterii prețurilor la energie. Italia a condus un grup de zece state membre care au solicitat reforme „pragmatice" ale sistemului, argumentând că ETS echivalează cu o taxă suplimentară care afectează competitivitatea industriei europene față de concurenții din afara blocului. Unele companii au ales să mute producția în afara Europei, evitând astfel costurile de poluare — o tendință pe care Comisia încearcă acum să o inverseze.

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a apărat propunerea: „Adoptăm o abordare mai favorabilă mediului de afaceri și, aș putea spune, mai inteligentă", a declarat Hoekstra. Comisarul a subliniat că, fără ETS, Europa ar fi consumat cu 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale mai mult, devenind și mai vulnerabilă la volatilitatea pieței energetice, potrivit The Guardian.

Polonia salută, Verzii critică

Propunerea a primit aprecieri din statele care presau pentru reformă. Ministrul polonez pentru climă, Paulina Hennig-Kloska, a salutat schimbarea: „Pentru prima dată, vedem o atenuare a poziției, nu o înăsprire — acesta este un succes imens pentru Polonia. Deși vom lupta pentru mai mult", a declarat ministrul polonez, conform BBC.

Reacțiile din tabăra pro-climă au fost însă critice. Eurodeputatul german din Grupul Verzi, Michael Bloss, a acuzat Comisia că oferă industriei „o licență de a polua și mai mult și la un cost mai mic". „Slăbirea sistemului de comercializare a emisiilor dăunează companiilor care creează locuri de muncă și creștere prin producție prietenoasă climatic", a avertizat Bloss.

Camille Maury, expert în decarbonizarea industrială la WWF Europa, a recurs la o metaforă pentru a descrie riscul: „ETS funcționează pentru că elementele sale de bază se susțin reciproc: un plafon în scădere al emisiilor, un preț semnificativ pe poluare și venituri care susțin tranziția curată. Ca un turn Jenga — când începi să scoți blocuri, destabilizezi întreaga structură", a explicat ea, potrivit The Guardian.

Șapte state membre — printre care țările nordice, Spania și Olanda — au avertizat săptămâna trecută împotriva diluării ETS, argumentând că aceasta ar crea presiuni nejustificate asupra eforturilor de reducere a emisiilor.

Urmează negocieri dificile

Propunerea Comisiei Europene reprezintă doar primul pas al unui proces legislativ complex. Statele membre și Parlamentul European vor formula propriile amendamente, iar negocierile finale ar putea dura cel puțin un an. Polonia a anunțat deja că va lupta pentru o relaxare suplimentară, sugerând că tensiunile din cadrul blocului în jurul politicii climatice sunt departe de a fi rezolvate.

ETS-ul rămâne, chiar și în forma propusă, aliniat cu obiectivul UE de reducere a emisiilor nete cu 90% până în 2040 față de nivelul din 1990 — țintă la care Comisia s-a angajat să nu renunțe.