CE dă România în judecată: CNAS plăteşte farmaciile târziu

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea termenelor legale de plată a farmaciilor de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Bruxelles-ul califică situația drept „sistemică şi persistentă”, după doi ani de avertismente la care România nu a răspuns suficient.

De ce a ajuns România la CJUE

Directiva 2011/7/UE obligă autoritățile publice să achite facturile în maximum 60 de zile calendaristice. CNAS depăşeşte constant această limită cu 62 până la 79 de zile, ceea ce însemnă că farmaciile îśi primesc banii la 122–139 de zile după emiterea facturilor — mai mult de patru luni.

Procedura a pornit în urma plângerilor depuse de peste 500 de farmacii independente în aprilie 2024. Comisia a urmat un calendar în patru etape: scrisoare de punere în întârziere (aprilie 2024), aviz motivat (februarie 2025), aviz motivat suplimentar (ianuarie 2026) şi, în cele din urmă, sesizarea CJUE în iulie 2026.

Comisia Europeană a apreciat că eforturile autorităților au fost până în prezent insuficiente, descriind întârzierile ca având un caracter structural şi recurent.

Impactul asupra farmaciilor independente

Farmaciile independente cumpără medicamentele din surse proprii pentru pacienții din sistemul public de sănătate şi sunt rambursate ulterior de CNAS. Această structură de finanțare generează presiuni severe asupra fluxului de numerar al acestora, îngreunând menținerea stocurilor necesare pacienților.

Reacția CNAS: „Situație istorică, nu actuală”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a răspuns că plățile aferente lunii martie 2026 sunt achitate integral şi că problemele semnalate de CE vizează un context din trecut şi nu reflectă realitatea actuală. Instituția dispune în prezent de fondurile necesare pentru aproximativ 63% din consumul lunii aprilie 2026, urmând să primească diferența de 827 de milioane de lei de la Ministerul Finanțelor.

Potrivit CNAS, consumul mediu lunar de medicamente decontat prin instituție se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de lei, reprezentând aproape 40% din cheltuielile lunare totale ale fondului național de sănătate.

CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului de sănătate de la mecanismul de creditare lunară, pentru a putea asigura plăți la termen în viitor.

Ce urmează

Trimiterea la CJUE nu însemnă că România a fost condamnată. Curtea va analiza cazul şi va decide dacă statul român a încălcat efectiv directiva europeană. În cazul confirmării încălcării, România poate fi obligată să plătească amenzi substanțiale şi să implementeze reforme în sistemul de decontare a CNAS.