CCR tranșează azi două bătălii de miliarde: SAFE și restanțe magistrați

Curtea Constituțională a României (CCR) are pe agenda ședinței de miercuri, 7 octombrie, două sesizări cu consecințe financiare majore: validitatea programului de înarmare SAFE, care angajează 16,68 miliarde euro din fonduri europene, și conflictul cu Înalta Curte legat de restanțele salariale de 4,8 miliarde de lei ale magistraților. Deciziile pot afecta atât capacitatea de apărare a țării, cât și echilibrul bugetar.

SAFE: 16,68 miliarde euro alocate, 7,5 miliarde deja contractate

Sesizarea vine din partea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (PSD), care a invocat un conflict constituțional între Parlament și Guvern. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență 38/2026, prin care Guvernul Bolojan a reglementat cadrul juridic al achizițiilor militare prin programul SAFE — instrumentul european de finanțare a înarmării statelor membre.

Argumentul central al lui Grindeanu: ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare după ce Parlamentul votase moțiunea de cenzură împotriva Executivului, adică de un Guvern care nu mai era abilitat să emită norme cu valoare de lege. Mai mult, OUG a vizat materii care se aflau deja în dezbatere parlamentară. Conform legii fundamentale, un Guvern demisionar nu poate exercita decât acte de administrare curentă.

Suma în joc este mare: România a semnat deja contracte SAFE în valoare de 7,5 miliarde euro, incluzând elicoptere militare Airbus, sisteme anti-dronă și radare Thales. O decizie de neconstituționalitate a OUG de bază ar fragiliza cadrul juridic al acestor angajamente. CCR a amânat pronunțarea de patru ori din mai 2026 încoace, termenul final stabilit fiind 7 octombrie.

Restanțele magistraților: cine decide distribuția banilor publici?

Al doilea dosar ridică o întrebare de fond privind separarea puterilor în stat: poate o instanță să oblige Guvernul la o rectificare bugetară?

Cronologia disputei: ÎCCJ a acționat Guvernul în judecată pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților. Pe 5 mai 2026, ziua în care Parlamentul vota moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan, Curtea de Apel București a admis cererea, obligând Executivul să achite 4,8 miliarde de lei, cu penalități de 1% pe zi de întârziere. Guvernul a atacat decizia cu recurs, termenul următor la ÎCCJ fiind fixat pe 8 octombrie.

Premierul Bolojan a sesizat CCR pe 2 iulie, în calitate de premier al Executivului demisionar, argumentând că elaborarea bugetului și alocarea fondurilor publice sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, nu ale instanțelor judecătorești. Potrivit Legii finanțelor publice, instanțele nu au competența să oblige Guvernul la rectificări bugetare prin hotărâri judecătorești.

Dacă CCR admite sesizarea lui Bolojan, hotărârea Curții de Apel nu va mai putea fi executată. Dacă o respinge, statul riscă penalități de zeci de milioane de lei pe zi.

Context politic

Ambele dosare ajung la CCR într-un moment de fragilitate instituțională: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar premierul desemnat Luca Niculescu — al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan — are la dispoziție zece zile pentru a forma un nou Executiv, în contextul în care Moody's a avertizat că România riscă să nu adopte bugetul 2027 la timp. Deciziile CCR de miercuri pot influența direct negocierile de coaliție și prioritățile viitorului Cabinet.