Burkina Faso rupe relațiile diplomatice cu Franța

Burkina Faso a anunțat vineri, 26 iunie 2026, ruperea imediată a legăturilor diplomatice cu Franța, fostul stăpân colonial, printr-o declarație citită la televiziunea de stat. Decizia marchează cel mai sever pas din istoria raporturilor bilaterale tumultuoase dintre cele două state de după lovitura de stat din 2022.

„Guvernul din Burkina Faso aduce la cunoștința opiniei publice naționale și internaționale că a luat decizia de a rupe relațiile diplomatice cu Republica Franceză, începând de astăzi, 26 iunie 2026”, a anunțat ministrul comunicărilor Pingdwendé Gilbert Ouédraogo, conform BBC.

Acuze grave la adresa Parisului

Declarația oficială invocă absența condițiilor esențiale pentru promovarea raporturilor bazate pe respect și încredere reciproce, respectarea principiului neamestecului în afacerile interne și suveranitate națională. Junta acuză Franța de „ambiții neocoloniale evidente, susținute prin sprijin activ pentru rețele subversive și teroriști care îndoliază poporul nostru și regiunea Sahel”, potrivit declarației oficiale transmise de agenția AP.

Burkina Faso a precizat că ruptura se aplică exclusiv cadrului instituțional și nu afectează legăturile istorice, umane și culturale dintre cele două popoare. Cetățenii francezi rămași în țară beneficiază în continuare de protecție.

Reacția Parisului

Ministerul de Externe francez, prin purtătorul de cuvânt Pascal Confavreux, a calificat decizia drept „ostilă și nefundată, care ilustrează cursul îngrijorător al autorităților burkinabé”. Parisul a anunțat că analizează măsuri reciproce și a recomandat cetățenilor francezi din Burkina Faso să manifeste vigilență sporită, relatează Al Jazeera.

O ruptură pregătită de ani de zile

Tensiunile s-au acumulat în valuri după ce căpitanul Ibrahim Traoré a preluat puterea printr-o lovitură de stat în septembrie 2022. În 2023, junta a cerut Franței rechemarea ambasadorului, a expulzat coordonatorul rezident al ONU și a forțat retragerea sutelor de militari francezi staționați în cadrul operațiunilor antiteroriste. Un an mai târziu, trei diplomați francezi au fost expulzați pentru presupuse activități subversive.

Apropierea de Rusia s-a accentuat vizibil în mai 2025, când președintele Traoré a efectuat o vizită oficială la Kremlin. Burkina Faso urmează astfel traiectoria Maliei și Nigerului, vecini din Sahel care au rupt la rândul lor relațiile cu Parisul și au apelat la cooperarea cu forțe paramilitare ruse.

Burkina Faso se confruntă de un deceniu cu violențe jihadiste din grupări afiliate al-Qaeda și Statului Islamic. Potrivit Human Rights Watch, forțele guvernamentale au ucis, între ianuarie 2023 și august 2025, de aproximativ două ori mai mulți civili decât au ucis extremiștii, în cadrul operațiunilor de securitate.

Tendința anti-franceză în Sahel

Anunțul de la Ouagadougou se înscrie într-un val mai amplu de distênțare față de Franța în Africa de Vest și Centrală. Mali, Niger și acum Burkina Faso au rupt sau deteriorat sever legăturile cu fosta putere colonială și și-au reorientat politica externă spre Rusia și alte parteneriate considerate echilibrate.

Franța, care menținea în regiune mii de militari în cadrul operațiunilor Barkhane și Sabre, s-a văzut astfel exclusă din Sahelul pe care l-a privit decenii întregi drept sferă de influență.