Bolojan rupe coaliția și caută guvern minoritar

Partidul Național Liberal a decis marți, în unanimitate, să pună capăt coaliției cu PSD și să caute susținere pentru un guvern minoritar. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a convocat consultări la Palatul Cotroceni pentru miercuri, 22 aprilie.

Rezoluție unanimă: „Rupem un mod de a face politică”

Biroul Politic Național al PNL, reunit în ședință de urgență, a adoptat fără niciun vot împotrivă o rezoluție prin care califică decizia PSD de a provoca o criză politică drept „un act de iresponsabilitate și o fugă de răspundere”. Documentul reafirmă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea premierului Bolojan.

„Decizia PNL este de a nu mai face o coaliție cu PSD. Este vorba de a rupe un anumit fel de a face politică, care este defavorabil pentru România”, a declarat Bolojan la conferința de presă de după ședință. Secretarul general Dan Motreanu a completat: „Ne despărțim de ei nu doar ca partid, ci și de modul lor de a face politică”.

Premierul a precizat că va deschide negocieri cu formațiunile care susțin deja executivul — USR, UDMR și grupul minorităților — „pentru a clarifica în ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar”. Ca prioritate imediată, Bolojan a propus un moratoriu parlamentar pentru protejarea investițiilor din PNRR până la sfârșitul lunii august, subliniind că „interesele României nu au o culoare politică”.

Consultări la Cotroceni: cinci runde într-o zi

Președintele Nicușor Dan a convocat miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări cu toate formațiunile din coaliția aflată în criză. Programul stabilit prevede cinci runde: PSD la ora 9:00, PNL la 10:30, UDMR la 15:00, grupul minorităților la 16:30 și USR la 18:30.

Bolojan se va prezenta la consultări cu mandatul votat de Biroul Politic Național extins, transmitând că relația cu șeful statului rămâne una „instituțională, nu politică” și că îl consideră „în continuare un partener”.

PSD: „Bolojan trebuie să plece acasă”

De cealaltă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a reiterat că social-democrații nu îl mai susțin pe Bolojan. „Din perspectiva PSD, Ilie Bolojan trebuie să plece acasă”, a afirmat Grindeanu, adăugând că partidul său dorește să continue „într-o coaliție pro-europeană, dacă se poate”. Totodată, nu a exclus varianta unui premier tehnocrat: „Dacă toată lumea e de acord cu un nume care are profilul să mulțumească partidele din coaliție, poate fi o soluție”.

Vicepreședintele PSD Claudiu Manda a trasat un calendar: dacă retragerea sprijinului politic nu produce efectul dorit, cei șapte miniștri social-democrați urmează să demisioneze joi. Propunerea PSD de premier este chiar Grindeanu. Manda a adăugat totodată că „PSD nu va intra într-un guvern cu AUR”.

Ce prevede Constituția

Fostul premier Emil Boc a explicat că mecanismul constituțional este clar: dacă miniștrii PSD demisionează, premierul poate propune președintelui numirea unor noi miniștri pentru portofoliile vacante, într-un termen de 45 de zile, fără un nou vot de învestitură în Parlament. „Cine dă jos un guvern trebuie să aibă și posibilitatea să pună unul nou”, a explicat Boc, subliniind că România nu dispune de un mecanism de tip „vot constructiv de neîncredere”, precum Germania.

Factura economică a crizei

Instabilitatea politică se reflectă deja în piețele financiare. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția că dobânzile la obligațiunile de stat pe 10 ani au urcat la 7,25%, iar presiunea asupra bugetului și a leului se accentuează. „Țara plătește pentru această criză politică”, a avertizat Dăianu, estimând că deficitul bugetar rămâne „în jur de 6,2% din PIB” — printre cele mai ridicate din Europa. El a recomandat rezolvarea crizei în maximum șase săptămâni, pentru a preveni „tensiuni pe piețele financiare”.

Un semnal suplimentar vine din mediul de afaceri: patronatele IMM România avertizează că există un risc ridicat de neîndeplinire pentru o treime din jaloanele PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase, transmite Ziarul Financiar.