BNR menține dobânda la 6,5%: inflația va crește până la final de an

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a menținut joi, 8 octombrie, rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Decizia era așteptată de piețe, dar BNR a avertizat că rata inflației — care a scăzut semnificativ în vară — va reintra pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului, sub presiunea prețurilor la combustibili, energie și a deprecierii leului.

Decizia din 8 octombrie

BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, au rămas neschimbate rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard — 7,50% pe an — și rata dobânzii la facilitatea de depozit — 5,50% pe an. Nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit rămân, de asemenea, nemodificate.

Decizia confirmă o politică de așteptare adoptată de banca centrală de peste doi ani: rata de referință nu a mai fost ajustată din iulie 2024, iar BNR a refuzat deopotrivă reducerile cerute de mediul de afaceri și creșterile recomandate de unii analiști în contextul crizei valutare.

Inflația scade, dar avertismentele persistă

Rata anuală a inflației a coborât la 6,17% în august 2026, față de aproape 11% înregistrate la finalul primăverii, după ce impactul creșterilor de tarife din vara anului trecut a ieșit din baza de comparație. Scăderea bruscă ar fi putut justifica un ciclu de reducere a dobânzilor, dar Consiliul de Administrație a ales prudența.

Potrivit estimărilor BNR, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului 2026, revenind la niveluri mai ridicate decât cele actuale. Comunicatul băncii centrale indică drept principale riscuri: creșterea prețurilor la combustibili și energie, cotațiile mai ridicate ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și incertitudinile politice interne.

Factorii care vor împinge prețurile în sus

BNR a identificat mai multe surse de presiune inflaționistă pentru lunile următoare:

• Combustibilii — prețul petrolului a rămas ridicat ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a atacurilor Houthi asupra infrastructurii energetice din regiune;
• Energia — costurile cu electricitatea și gazele rămân presionate, iar Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă nu va reporni înaintea lunii noiembrie, potrivit datelor Transelectrica;
• Cursul de schimb — euro a atins un maxim istoric față de leu — 5,34 lei —, scumpind importurile și mărind costul datoriei externe;
• Materiile prime — seceta din 2026 a afectat recoltele agricole, cu efect în prețurile alimentelor la raft;
• Incertitudinile politice — România se află la al patrulea premier desemnat, iar formarea unui guvern stabil este departe de a fi asigurată.

Ce înseamnă pentru credite și economisire

Menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% înseamnă că nu se prefigurează o ieftinire a creditelor în rândul populației în perioada imediat următoare. ROBOR la 3 luni — indicatorul de referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă — se situa recent la 6,11%, conform datelor BNR.

Banca centrală se află în fața unei dileme dificile: reducerea dobânzilor ar stimula o economie aflată în stagnare și ar ușura ratele la credite, dar ar risca să accelereze o inflație deja presionată de factori externi. Consumul populației continuă să se reducă în contextul costului ridicat al vieții, ceea ce amplifică tensiunea cu care se confruntă decidenții de la BNR.