Ankara: Articolul 5 reafirmat, 70 mld. euro pentru Ucraina

Proiectul de declarație al summitului NATO de la Ankara, convenit vineri de ambasadorii celor 32 de state membre, reafirmă obligația colectivă față de Articolul 5 și prevede 70 de miliarde de euro sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea aliaților europeni și a Canadei. Liderii vor valida textul la finalul summitului, pe 8 iulie.

Toți cei 32 de aliați, inclusiv SUA, rămân la masa apărării colective

Documentul, consultat de Euronews înaintea publicării oficiale, confirmă că Statele Unite nu se retrag din garanțiile față de NATO, în ciuda criticilor repetate ale lui Donald Trump privind cheltuielile de apărare ale aliaților. „Ne-am adunat la Ankara pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5 al Tratatului de la Washington și față de parteneriatul transatlantic”, se arată în textul convenit de ambasadori, conform Reuters.

Deși Trump a criticat în această săptămână contribuțiile NATO ale Germaniei — descriind raportul cheltuielilor drept „ridicol” și „inechitabil”, acuzând că povara apărării revine disproporționat Statelor Unite — documentul nu conține nicio indicație de retragere americană. Criticile lui Trump înaintea summitului nu au dus la modificări de fond ale textului colectiv agreat de toți aliații.

70 de miliarde de euro pentru Ucraina — fără contribuție americană

Membrii europeni ai NATO și Canada se obligă la un sprijin militar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2026, cu „niveluri cel puțin echivalente” promise pentru 2027. Statele Unite nu fac parte din acest pachet specific, ceea ce evidențiază diferența dintre obligațiile europene și poziția recalibrată a administrației Trump față de Kiev.

Contextul pre-summit este tensionat: pe 2 iulie, Rusia a lansat unul dintre cele mai distrugătoare atacuri ale anului asupra Kievului — cel puțin 27 de morți, incendii extinse în cartiere rezidențiale și infrastructură civilă grav avariată. Deputatul republican Joe Wilson a calificat atacul drept „o crimă de război oribilă”, iar colegul său Don Bacon a cerut administrației Trump să intensifice urgența răspunsului.

Rusia — „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică

Declarația descrie Rusia drept o „amenințare pe termen lung la adresa securității și stabilității euro-atlantice” — formulare mai fermă decât limbajul precedent al alianței. Ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a avertizat că „ar fi o mare imprudență și nebunie” dacă Putin ar decide să testeze unitatea NATO.

Datele militare confirmă escaladarea: în prima jumătate a anului 2026, avioanele de vânătoare NATO au efectuat 62 de interceptări pe flancul nord-estic al alianței ca răspuns la zboruri de provocare ale aviației ruse, potrivit forțelor armate norvegiene. Norvegia a identificat mai multe aeronave rusești în primele șase luni din 2026 decât în oricare an complet de după 2021 — o tendință pe care experții o pun în legătură și cu temerile Moscovei față de potențialele operațiuni ucrainene cu drone în peninsula Kola, unde Rusia deține baze de submarine nucleare.

Merz apără cheltuielile NATO, reasigură flancul estic

Cancelarul german Friedrich Merz a respins acuzațiile lui Trump, subliniind că Germania și-a majorat cheltuielile de apărare și a atins pragul de 2% din PIB cerut de NATO. Înainte de summit, Merz i-a primit la Berlin pe liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei, transmițând că „securitatea statelor baltice este și securitatea Germaniei”.

Lituania vrea arme nucleare NATO pe teritoriul său

Președintele lituanian Gitanas Nauseda a inițiat modificarea Constituției pentru a permite amplasarea armelor nucleare ale NATO în Lituania, țară cu frontieră directă cu enclava rusă Kaliningrad. „Vrem să fim parte integrantă a descărajării nucleare”, a declarat Nauseda. Cincizeci de parlamentari lituanieni au înregistrat formal propunerea, care necesită aprobarea parlamentului de două ori, cu majoritate de două treimi.

Inițiativa urmează unui pas similar în Finlanda, care a eliminat interdicția constituțională privind prezența armelor nucleare pe teritoriul său. În același timp, Rusia a închis mai multe treceri feroviare la granițele cu Estonia și Letonia — măsură pe care liderii baltici o interpretează drept semn că presiunea economică occidentală dă roade, nu drept o escaladare deliberată.

Declarația include și un mesaj privind Iranul

Textul documentului conține o clauză care afirmă că „Iranul nu poate poseda niciodată o armă nucleară” și face referire la libertatea navigației în Strâmtoarea Hormuz — elemente care reflectă prioritățile administrației Trump în politica externă și explică, parțial, disponibilitatea SUA de a semna documentul comun.

Dacă declarația va fi validată fără modificări pe 8 iulie, va reprezenta o reafirmare formală a unității NATO în fața escaladării ruse, în ciuda tensiunilor din alianță pe tema contribuțiilor financiare și a sprijinului pentru Ucraina.