Angela Merkel revine la București după 18 ani: memorii și dialog

Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, a ajuns marți la București pentru lansarea volumului de memorii „Libertate. Amintiri 1954–2021”, publicat în română de Editura Litera. Potrivit presei românești, este prima vizită publică a lui Merkel în România după summitul NATO din 2008 — un eveniment pe care ea îl analizează pe larg în memoriile sale.

Programul vizitei

Ziua a început la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan a primit-o pe Angela Merkel la ora 12:30. La ora 16:00, Merkel a participat la o sesiune de autografe la Librăria Humanitas Cișmigiu, accesibilă publicului pe bază de rezervare. Seara, la ora 19:00, Ateneul Român a găzduit evenimentul central — un dialog public cu jurnalistul și fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu. Biletele, disponibile prin Eventbook, includ câte un exemplar din carte.

Potrivit organizatorilor, București se numără printre puținele capitale europene unde Merkel participă personal la lansarea memoriilor — alături de Berlin, Washington, Budapesta și Atena.

Revelații din carte: de ce Ucraina nu a primit MAP în 2008

Subiectul cel mai sensibil din memorii rămâne Summitul NATO de la București din 2–4 aprilie 2008, când Germania, sub conducerea lui Merkel, a blocat acordarea MAP (Membership Action Plan) Ucrainei și Georgiei — primul pas oficial spre aderarea la NATO.

Merkel explică în carte că a considerat promisiunea concretă de aderare drept o „iluzie”, în condițiile în care Rusia staționase deja Flota Mării Negre la Sevastopol, în baza unui tratat bilateral. Admiterea formală, credea ea, nu ar fi protejat Ucraina, ci ar fi provocat o reacție militară rusă imediată.

Formula de compromis adoptată la București — un angajament general că Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO, fără un calendar concret — a fost totuși percepută de Vladimir Putin ca un gest ostil. Potrivit lui Merkel, liderul rus i-a spus ulterior în privat că declarația de la București a reprezentat pentru el un „strigăt de luptă”. Putin a avertizat-o și direct: „Nu vei fi cancelar pentru totdeauna.”

Merkel recunoaște în memorii că, privind retrospectiv, promisiunea generală fără MAP concret a dat Rusiei un pretext fără să asigure Ucrainei o protecție reală: „Nu-ul la MAP a fost tot un nu pentru speranțele Ucrainei.”

Contextul revenirii la București

În urmă cu 18 ani, la summitul NATO desfășurat în capitala României, Merkel lua parte la discuțiile care aveau să blocheze MAP-ul ucrainean — alături de George W. Bush, Vladimir Putin, Traian Băsescu și Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General NATO al vremii. Alegerea Bucureștiului ca scenă pentru lansarea memoriilor are așadar o dimensiune simbolică evidentă.

Potrivit ZF, alegerea Bucureștiului reflectă și importanța pe care Merkel o acordă relației cu România și cu Europa de Est în memoriile sale, care acoperă cei 16 ani de mandat ca și cancelar (2005–2021).